Cocoș

În următorul articol, vom pătrunde în lumea fascinantă a lui Cocoș. De la origini și până la impactul asupra societății de astăzi, vom explora toate aspectele relevante care îl înconjoară. Ne vom cufunda în istoria sa, în evoluția ei de-a lungul anilor și în relevanța sa în diverse domenii, pentru a înțelege mai bine importanța sa în lumea contemporană. Prin această analiză cuprinzătoare, ne propunem să aruncăm lumină asupra Cocoș și să oferim o viziune mai holistică asupra influenței sale asupra vieții noastre de zi cu zi.

Pentru un nume de familie, vedeți Cocoș (nume de familie).
Cocoș
Stare de conservare
Domesticit
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Aves
Ordin: Galliformes
Familie: Phasianidae
Gen: Gallus
Specie: G. gallus
Subspecie: G. g. domesticus
Nume trinomial
Gallus gallus domesticus
Linnaeus, 1758
Sinonime

Gallus domesticus

Modifică text Consultați documentația formatului

Cocoșul este masculul găinii (subspecia Gallus gallus domesticus din genul Gallus, familia Phasianidae). De regulă cocoșul este mai mare decât găina, are un cioc ascuțit și puternic, penaj multicolor (îndeosebi coada), cu creastă și bărbie roșie cărnoasă și dezvoltată și cu pinteni puternici la picioare.

Cocoșul este un mascul poligam și are un puternic instinct de apărător al femelelor din grupul său, mai ales când acestea clocesc ouăle. Exemplare agresive au fost folosite de-a lungul timpului în lupte de cocoși, animalelor fiindu-le atașate lame tăioase, care provoacă răni semnificative.

Uneori cocoșii sunt castrați pentru a se îngrășa mai rapid și a avea o carne mai gustoasă. Cocoșul castrat este numit clapon⁠(en).

De-a lungul timpului, imaginea animalului a fost folosită în heraldică. Cocoșii sunt folosiți de asemenea în ritualuri animiste și șamanice.

Cocoșul în cultură

Cocoșul este simbol al virilității masculine, simbol al curajului, bărbăției și eroismului.

Este considerat de asemenea un simbol solar, vestind răsăritul soarelui, prin aceasta un simbol al vigilenței și luminii, anunțând ivirea unei noi zile.

Cocoșul galic este simbolul național al Franței. De asemenea, este simbol al mișcării valone, al comunității franceze din Belgia și al regiunii Valonia.

Cocoșul de Barcelos⁠(en) este unul din simbolurile naționale ale Portugaliei.

Cocoş pe o biserică reformată

Religie

Cocoșul de pe turnurile bisericilor reformate amintește scena biblică în care Sf.Petru s-a lepădat de Isus de 3 ori, pȃnă la primul cȃntat al cocoșului. Acest fapt a devenit ulterior simbol al pocăinței și al învierii.

Sport

Cocoșul este simbolul clubului de fotbal londonez Tottenham Hotspur FC, apărând pe logo-ul clubului încă de la fondarea sa. De asemenea, cocoșul este prezent pe logo-ul clubului turcesc de fotbal Denizlispor.

Heraldică

Cocoșul are și însemnătate heraldică, putând fi întâlnit pe stemele câtorva zeci de localități din Franța,[1] dar și pe ale unor localități din alte țări.


Stema comunei Versailles (Yvelines)
Stema comunei Jouy-en-Josas (Yvelines).
Stema comunei Gaillac-Toulza (Haute-Garonne).
Stema comunei Gagnac-sur-Garonne (Haute-Garonne).
Stema comunei Jausiers (Alpes de Haute-Provence)
Stema comunei Sainte-Foy-de-Peyrolières (Haute-Garonne)
Stema comunei Jouques (Bouches-du-Rhône)
Blason du Perchay (Val-d'Oise).

Stema comunei Chantecoq (Loiret)
Stema comunei Vogüé (Ardèche)
Stema comunei Aubure (Haut-Rhin).
Stema comunei Dormans (Marne).
Stema comunei Galluis (Yvelines).
Stema comunei Plainfaing (Vosges)
Stema comunei Gaillac (Tarn).
Blason du Valtin (Vosges).

Stema comunei Quimperlé (Finistère).
Stema comunei Levens (Alpes-Maritimes).
Stema comunei Aiguefonde (Tarn).
Stema comunei Mazamet (Tarn).
Stema comunei Morangis (Essonne).
Stema comunei Malemort-du-Comtat (Vaucluse).
Stema comunei Saint-Pierre-de-Vassols (Vaucluse).
Stema comunei Langeac (Haute-Loire)

Stema comunei Senouillac (Tarn).
Stema comunei Saint-Tropez (Var)
Stema orașului Oran (Algeria)
Stema comunei Engis, provincia Liège, Belgia
Stema satului Tomilino, regiunea Moscova Rusia
Steagul Valoniei 		Border
Stema orașului Dragomirești, județul Maramureș, România

Galerie

  • Cocoș în Kosovo
    Cocoș în Kosovo
  • Doi cocoși încăierându-se
    Doi cocoși încăierându-se

Referințe

  1. ^ Foulques-Delanos, L. Manuel héraldique ou clef de l'art du blason. Limoges, 1816.

Bibliografie

  • Smith, P. The Chicken Book, North Point Press, 1982, passim.
  • Centre de recherches sur les monuments historiques (France). Coqs de clochers : de la fin du XVIe au XIXe siècle. Paris : Ministère de l'éducation et de la culture, Direction du patrimoine, 1992, XXII p.- 72 f. de pl. ISBN 2-11-086073-1
  • Coussée, Bernard. Le coq : folklore et mythologie d'un oiseau. Lille : B. Coussée, 1992, 90 p. ISBN 2-905131-11-X
  • Girard, André. Le Coq, personnage de l'histoire. Bourges : A. Girard, 1976, 129 p.
  • Papin, Yves Denis. Le Coq : histoire, symbole, art, littérature. Paris : Hervas, 1993, 134 p. ISBN 2-903118-69-8
  • Périquet, Jean-Claude. Des poules : l'histoire, l'anatomie, l'élevage et la diversité / ill. de Yann Le Bris, Isabelle Arslanian et Michel Sinier. Nantes : Éd. du Gulf Stream ; Paris : France UPRA sélection, 2003, 67 p. (Sauvegarde). ISBN 2-909421-24-4
  • Regnier, Rita-H. Oiseaux : héros et devins. Paris : l'Harmattan, 2008, 275 p. ISBN 978-2-296-04973-4
  • Saint-Hilaire, Paul de. Le coq. Paris : P. Lebaud, 1995, 147 p. (Les Symboles). ISBN 2-86645-203-8
  • Saint-Hilaire, Paul de. Le coq. Escalquens : Oxus, 2007, 154 p. ISBN 978-2-84898-073-7
  • ru Топоров, Владимир Николаевич, Мифологический образ петуха Arhivat în , la Wayback Machine. // Мифы народов мира: Энциклопедия. / Под ред. С. А. Токарева. — 2-е изд. — М., 1992. — Т. 2. — C. 309—310.

Legături externe