În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Codex alimentarius. De la origini și până la impactul său asupra societății actuale, Codex alimentarius a făcut obiectul a nenumărate studii și dezbateri de-a lungul anilor. Pe măsură ce progresăm prin această analiză aprofundată, vom descoperi numeroasele fațete care au contribuit la proeminența lui Codex alimentarius în diferite sfere, fie că este vorba despre cultură populară, știință, politică sau orice altă sferă a vieții de zi cu zi. Fără îndoială, Codex alimentarius reprezintă un subiect extrem de relevant care merită să fie examinat din perspective diferite pentru a înțelege adevărata sa amploare și importanță în lumea modernă.
Vă rugăm să contribuiți la îmbunătățirea articolului ajutând la extinderea lui. Informații suplimentare pot fi găsite pe pagina de discuții. |
Codex alimentarius este o colecție de standarde internaționale, de coduri de bună practică alimentară, de ghiduri și de alte recomandări referitoare la produsele alimentare, la producerea și siguranța acestora.
Numele derivă din Codex Alimentarius Austriacus[1]. Cuprinsul acestui codex a fost elaborat în anul 1963 de către Organizația Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație (FAO) în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Comisia creată în acest scop avea drept obiectiv protejarea sănătății consumatorilor și asigurarea unor practici pentru oținerea produselor alimentare. Codex Alimentarius este recunoscut de către OMS ca punct de referință pentru rezolvarea disputelor referitoare la securitatea alimentară a consumatorilor. [2][3]
Codex Alimentarius cuprinde standarde pentru toate alimentele, fie ele preparate, semipreparate sau crude și pentru distribuția către consumator, prevederi în ceea ce privește igiena alimentară, aditivi alimentari, reziduuri de pesticide, factori de contaminare, etichetare și prezentare, metode de analiză și prelevare.[4]
Controversa privind Codex Alimentarius se referă la percepția că acesta este un standard obligatoriu pentru siguranța produselor alimentare, inclusiv pentru suplimentele de vitamine și minerale. Suporterii Codex Alimentarius spun că acesta este o referință voluntară pentru produsele alimentare și că țările nu sunt obligate să adopte standardele Codexului. Din punctul de vedere al adversarilor Codexului Alimentarius una din principalele cauze de îngrijorare este că Codex Alimentarius este recunoscut de către Organizația Mondială a Comerțului ca un standard internațional de referință pentru soluționarea litigiilor privind siguranța alimentară și protecția consumatorului.[2][5] Susținătorii Codexului Alimentarius spun că folosirea acestuia în litigiile internaționale nu exclude utilizarea altor referințe sau studii științifice ca dovadă a protecției consumatorului și securității alimentare.[necesită citare]