În lume, Consoană vibrantă a fost o temă recurentă de-a lungul istoriei. De la origini, Consoană vibrantă a captat interesul și atenția oamenilor de toate vârstele și mediile. Impactul său a fost atât de semnificativ încât a marcat un înainte și un după în modul în care înțelegem și ne raportăm la lumea din jurul nostru. În acest articol, vom explora în detaliu impactul lui Consoană vibrantă asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi, de la influența sa asupra culturii populare până la relevanța sa în știință și tehnologie. Printr-o analiză cuprinzătoare, vom descoperi adevărata amploare a Consoană vibrantă și rolul său în societatea contemporană.
În fonetică, o consoană vibrantă este o consoană care se realizează printr-o succesiune rapidă de închideri și deschideri ale canalului fonator, determinată de vibrarea organului articulator. Acest organ articulator poate fi: partea superioară a glotei, uvula, vălul palatin sau vârful limbii. Consoanele vibrante se clasifică în rândul consoanelor lichide alături de alte grupe de sunete.
În limba română singura consoană vibrantă este , o consoană vibrantă alveolară (numită uneori dentală în loc de alveolară), ca de exemplu în cuvântul mărar /mə'rar/. Acest tip de vibrantă este comun limbilor romanice, cu excepția notabilă a limbii franceze care folosește o altă vibrantă, , o consoană vibrantă uvulară sau velară (r graseiat sau gutural). Totuși chiar și în limba franceză cei mai mulți vorbitori înlocuiesc vibranta uvulară cu o fricativă uvulară. Un bun exemplu de vibrantă uvulară se găsește în cântecele lui Édith Piaf sau Yves Montand. Aceeași situație se întâlnește și în limba germană. În afara Europei vibranta uvulară este foarte rară.
Deși în mod standard consoana vibrantă din limbile română, italiană, rusă, poloneză etc. se pronunță alveolar, unii vorbitori se obișnuiesc încă din primii ani ai vieții să o pronunțe uvular (graseiat) și mulți dintre ei continuă acest mod de articulare toată viața. Exemple celebre în acest sens sunt Nicolae Ceaușescu și Vladimir Ilici Lenin.
O altă vibrantă este consoana vibranta bilabială , care se articulează făcând să vibreze ambele buze. Acest sunet se găsește în relativ puține limbi. Vorbitorilor de limba română (printre alții) le este cunoscut din interjecția brrr, atunci cînd e pronunțată natural, din cauza frigului.
Alte vibrante sunt mult mai puțin frecvente.
Consoane Vezi și AFI, vocale. | Modificare | |||||||||||||||||||||||||
Mod de articulare |
Loc de articulare | |||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Bi- labiale |
Labio- dentale |
Dentale | Alveo- lare |
Post- alveo- lare |
Alveolo- palatale |
Retro- flexe |
Palatale | Velare | Uvulare | Farin- gale |
Epi- glotale |
Glotale | ||||||||||||||
Flux pulmonar | ||||||||||||||||||||||||||
Oclusive | p | b | t̪ | d̪ | t | d | ʈ | ɖ | c | ɟ | k | ɡ | q | ɢ | ʡ | - | ʔ | - | ||||||||
Africate | p͡ɸ | b͡β | t̪͡θ | d̪͡ð | t͡s | d͡z | t͡ʃ | d͡ʒ | t͡ɕ | d͡ʑ | ʈ͡ʂ | ɖ͡ʐ | c͡ç | ɟ͡ʝ | k͡x | ɡ͡ɣ | q͡χ | ɢ͡ʁ | ʡ͡ʜ | - | ʔ͡h | - | ||||
Fricative | ɸ | β | f | v | θ | ð | s | z | ʃ | ʒ | ɕ | ʑ | ʂ | ʐ | ç | ʝ | x | ɣ | χ | ʁ | ħ | ʕ | ʜ | ʢ | h | ɦ |
Sonante | ʋ | ɹ | ɻ | j | ɰ | - | - | |||||||||||||||||||
Vibrante | ʙ | r̪ | r | - | - | ʀ | - | - | ||||||||||||||||||
Bătute | ⱱ | ɾ | ɽ | - | - | - | - | |||||||||||||||||||
Africate laterale | - | - | - | - | t͡ɬ | d͡ɮ | - | - | - | - | - | - | ||||||||||||||
Fricative laterale | - | - | - | - | ɬ | ɮ | - | - | - | - | - | - | ||||||||||||||
Sonante laterale | - | - | - | - | l̪ | l | ɭ | ʎ | ʟ | - | - | - | - | - | - | |||||||||||
Bătute laterale | - | - | - | - | ɺ | - | - | - | - | - | - | |||||||||||||||
Nazale | m | ɱ | n̪ | n | ɳ | ɲ | ŋ | ɴ | - | - | - | - | - | - | ||||||||||||
Flux glotal (explozive și implozive) | ||||||||||||||||||||||||||
Oclusive explozive | pʼ | tʼ | ʈʼ | cʼ | kʼ | qʼ | - | - | ||||||||||||||||||
Fricative explozive | ɸʼ | fʼ | sʼ | ʃʼ | ɕʼ | ʂʼ | çʼ | xʼ | χʼ | - | - | |||||||||||||||
Implozive | ɓ | ɗ | ʄ | ɠ | ʛ | - | - | |||||||||||||||||||
Flux velar (clicuri) | ||||||||||||||||||||||||||
Clicuri centrale | ʘ | ǀ | ǃ | ǂ | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - | ||||||||||||
Clicuri laterale | - | - | - | - | - | ǁ | - | - | - | - | - | - | - | - | - | - | ||||||||||
Articulații multiple | ||||||||||||||||||||||||||
Fricativă postalveolovelară: ɧ | Sonantă labiovelară: w | Fricativă labiovelară: ʍ | Sonantă labiopalatală: ɥ | |||||||||||||||||||||||
Legendă: | ||||||||||||||||||||||||||
■ Celulele gri corespund unor articulări considerate imposibile. ■ Celulele galbene corespund consoanelor din limba română. ■ Celulele crem indică alofone ale unor consoane din limba română. În perechile de consoane, cea din stânga este surdă, iar cea din dreapta este sonoră. |