Constantin Moisil

În lumea de astăzi, Constantin Moisil a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru o mare varietate de oameni. Fie în domeniul academic, profesional sau personal, Constantin Moisil trezește curiozitatea și atenția multor oameni la nivel global. De-a lungul istoriei, Constantin Moisil a fost obiect de studiu, dezbatere și reflecție și continuă să fie un subiect de actualitate și relevantă în societatea de astăzi. În acest articol, vom explora în detaliu și cuprinzător impactul și importanța Constantin Moisil, precum și implicațiile sale în diferite domenii ale vieții de zi cu zi.

Acest articol se referă la un istoric, membru al Academiei Române. Pentru alte persoane și alte utilizări ale numelui, vedeți Moisil (dezambiguizare).
Constantin Moisil
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Năsăud, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedat (81 de ani)[1] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
CopiiGrigore C. Moisil Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Română Unită cu Roma Modificați la Wikidata
Ocupațieheraldist]
arheolog
arhivist​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din București  Modificați la Wikidata
RudeGrigore Moisil
Iuliu Moisil  Modificați la Wikidata
Membru de onoare al Academiei Române
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Constantin C. Moisil (n. , Năsăud, Austro-Ungaria – d. , București, România) a fost un profesor de istorie, arheolog și numismat[2] român, directorul Cabinetului Numismatic al Academiei, fiul lui Constantin Gr. Moisil[3]. În anul 1948 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.[4]

A fost părintele numismaticii românești, punând bazele primei școli din România, care studiază monedele.[5] De asemenea, a fost și șeful Arhivelor Naționale.[5]

A fost nepotul vicarului unit Grigore Moisil și tatăl matematicianului Grigore C. Moisil. Iuliu Moisil (1859-1947) a fost unchiul lui.

Distincții

  • Ordinul Muncii clasa I (31 decembrie 1956) „cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la înființarea Societății Academice Romîne, pentru merite deosebite in muncă”[6]

Lucrări publicate

Cărți

  • Portretele monetare ale Regelui Carol I (București, 1939)

Articole

  • Monede vechi românești găsite în Dobrogea - Tezaurul de la Bădila, în C.L., XL (1906), 12, p. 1117 - 1122;
  • Numismatica Dobrogei, în "Arhiva Dobrogei", I (1916), p. 112-123;
  • Monedele dacilor, în BSNR, XV (1920), p. 58-78;
  • Primele peceți cu stemele unite ale Moldovei și Țării Românești, ibidem (1923), p. 60-63;
  • Monetăria Țării Românești în timpul dinastiei Basarabilor, în AIINC, III (1924-1925), p. 107-159;
  • Monedele Împăratului Traian referitoare la războaiele cu dacii și cucerirea Dciei, în BSNR, XXIII (1929), p. 11-38;
  • Bănăria lui Dabija-Vodă, ibidem, XXIV (1930), p. 53-79;
  • Efigiile monetare ale Domnilor români, ibidem, XXV (1931), p. 126-142;
  • Monedele și decorațiile României, în "Enciclopedia României", I, 1938, p. 85-125;
  • Din istoria școlii de arhivistică, în "Hrisovul", I (1941), p. 11-45;
  • Mihail C. Soutzo, în "Balcanica", IV (1941), p. 479 - 502;
  • Les tetradrachmes de Thasos et de Macedonie I-ere et leur circulation en Dacie, în "Balcania", VII (1944), 1, p. 3-22;
  • O pagină de heraldică românească veche, în "Buletin științific", I (1948-1949), p. 151-162;
  • Problema monedelor dace, ibidem, p. 19-27 și 2-4 (1950), p. 53-65;
  • Ponduri inedite sau puțin cunoscute din Histria, Callatis, Tomis, în SCN, I (1957), p. 247-295.

Note

  1. ^ a b Constantin Moisil 
  2. ^ Ionescu, C. - "Constantin Moisil - numismat al antichității", Revista Bistriței, 1995, nr.9, pp.319-328
  3. ^ "Un program de muncă": Constantin Moisil and the Founding of "Revista Arhivelor", 1923-1926, de Paul E. Michelson, Arhivele Naționale ale României, Revista Arhivelor, 2008, nr.2, pp.148-159
  4. ^ „Academia Română: membrii Academiei Române din 1866 până în prezent”, Acad.ro, accesat în  
  5. ^ a b FOTO Cercetările lor au fost piatra de temelie a botanicii românești numismaticii sau ciberneticii, însă mai sunt amintiți doar de istorici, 4 aprilie 2013, Bianca Sara, Adevărul, accesat la 11 mai 2013
  6. ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 694 din 31 decembrie 1956 pentru conferirea Ordinului „Steaua Republicii Populare Române”, a „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor oameni de știință și cultură, precum și unor salariați din cadrul Academiei Republicii Populare Române, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VI, nr. 2, 16 ianuarie 1957, p. 14.

Bibliografie

  • Ilie Țabrea - Constantin Moisil (București, 1970)

Legături externe