În lumea de astăzi, Constantin Moisil a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru o mare varietate de oameni. Fie în domeniul academic, profesional sau personal, Constantin Moisil trezește curiozitatea și atenția multor oameni la nivel global. De-a lungul istoriei, Constantin Moisil a fost obiect de studiu, dezbatere și reflecție și continuă să fie un subiect de actualitate și relevantă în societatea de astăzi. În acest articol, vom explora în detaliu și cuprinzător impactul și importanța Constantin Moisil, precum și implicațiile sale în diferite domenii ale vieții de zi cu zi.
A fost părintele numismaticii românești, punând bazele primei școli din România, care studiază monedele.[5]
De asemenea, a fost și șeful Arhivelor Naționale.[5]
A fost nepotul vicarului unit Grigore Moisil și tatăl matematicianului Grigore C. Moisil. Iuliu Moisil (1859-1947) a fost unchiul lui.
Distincții
Ordinul Muncii clasa I (31 decembrie 1956) „cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la înființarea Societății Academice Romîne, pentru merite deosebite in muncă”[6]
Lucrări publicate
Cărți
Portretele monetare ale Regelui Carol I (București, 1939)
Articole
Monede vechi românești găsite în Dobrogea - Tezaurul de la Bădila, în C.L., XL (1906), 12, p. 1117 - 1122;
Numismatica Dobrogei, în "Arhiva Dobrogei", I (1916), p. 112-123;
Monedele dacilor, în BSNR, XV (1920), p. 58-78;
Primele peceți cu stemele unite ale Moldovei și Țării Românești, ibidem (1923), p. 60-63;
Monetăria Țării Românești în timpul dinastiei Basarabilor, în AIINC, III (1924-1925), p. 107-159;
Monedele Împăratului Traian referitoare la războaiele cu dacii și cucerirea Dciei, în BSNR, XXIII (1929), p. 11-38;
Bănăria lui Dabija-Vodă, ibidem, XXIV (1930), p. 53-79;
Efigiile monetare ale Domnilor români, ibidem, XXV (1931), p. 126-142;
Monedele și decorațiile României, în "Enciclopedia României", I, 1938, p. 85-125;
Din istoria școlii de arhivistică, în "Hrisovul", I (1941), p. 11-45;
Mihail C. Soutzo, în "Balcanica", IV (1941), p. 479 - 502;
Les tetradrachmes de Thasos et de Macedonie I-ere et leur circulation en Dacie, în "Balcania", VII (1944), 1, p. 3-22;
O pagină de heraldică românească veche, în "Buletin științific", I (1948-1949), p. 151-162;
Problema monedelor dace, ibidem, p. 19-27 și 2-4 (1950), p. 53-65;
Ponduri inedite sau puțin cunoscute din Histria, Callatis, Tomis, în SCN, I (1957), p. 247-295.
^Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 694 din 31 decembrie 1956 pentru conferirea Ordinului „Steaua Republicii Populare Române”, a „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor oameni de știință și cultură, precum și unor salariați din cadrul Academiei Republicii Populare Române, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VI, nr. 2, 16 ianuarie 1957, p. 14.