Crac des Chevaliers
În acest articol, vom explora în detaliu subiectul Crac des Chevaliers și impactul său asupra societății moderne. De zeci de ani, Crac des Chevaliers a fost subiect de dezbatere, cercetare și dezvoltare, influențând multiple aspecte ale vieții de zi cu zi. De-a lungul anilor, Crac des Chevaliers a evoluat și s-a adaptat la noile tendințe și tehnologii, devenind un subiect relevant de interes pentru un spectru larg de oameni. În acest sens, este crucial să înțelegem rolul pe care Crac des Chevaliers îl joacă în societatea noastră actuală, precum și să analizăm implicațiile sale la nivel social, politic, economic și cultural. Pe parcursul acestui articol vom aborda diverse perspective și opinii despre Crac des Chevaliers, cu scopul de a oferi o viziune globală și completă asupra acestui subiect atât de relevant în prezent.
 | Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
34°35′25″N 36°17′40″E / 34.59028°N 36.29444°E
| Crac des Chevaliers | |
| Patrimoniul Mondial UNESCO | |
 | |
| Țara | _(stars_variant).svg){kind=small} Siria  |
|---|---|
| Unitate administrativă | Al-Husn, Al-Hawash Subdistrict Siria |
| Criterii | (ii), (vi) |
| Referință | 1229-001 |
  Crac des Chevaliers Crac des Chevaliers (Siria) | |
| Coordonate | 34°45′25″N 36°17′41″E / 34.756944444444°N 36.294722222222°E |
| * Lista Patrimonului Mondial ** Regiunile după clasificarea UNESCO | |
Modifică date / text  | |
Crac des Chevaliers, (arabă قلعة الحصن, Qalʿat al-Ḥuṣn) sau Cetatea Cavalerilor Ospitalieri din Siria, este o fortăreță medievală.
Istoric
Ea a fost construită în mare parte în anul 1031 în timpul Cruciadelor de emirul din Homs fiind denumit Hisn al-Akrād („Cetatea curdă”). În 1099, în prima cruciadă, cavalerii sub conducerea lui Raymond IV de Toulouse, care se îndreptau spre Ierusalim, ocupă cetatea timp de 10 zile, după care se îndreaptă spre orașul Arqa (Irqata) pe care-l asediază, iar cetatea ajunge din nou în stăpânirea musulmanilor. La reîntoarcere, cavalerii lui Raymond IV de Toulouse ocupă portul Tartus, în schimb cetatea Hisn al-Akrād și orașul Tripoli le opun o rezistență puternică. După moartea lui Raymond IV, fiul său Bertrand de Saint-Gilles ocupă în 1109 Tripoli, iar în 1110 oastea cavalerilor normanzi sub conducerea lui Tancred de Hauteville recucerește cetatea Hisn al-Akrād.
Numele „Crac” înseamnă în limba siro-aramaică „Fortăreață”. Crac des Chevaliers este amplasată pe valea care desparte munții Jabal Ansariya din nordul Libanului de Munții Libanului, pe drumul dintre Tripoli, Liban și Homs.
Cetatea este un monument istoric însemnat atât pentru Occident cât și pentru Orient, ea fiind un simbol al cruciadelor care, atât în trecut ca și în prezent, au fost romantizate, ca și un simbol al împăcării între popoare. În 1927 Franța obține în fața Siriei la Liga Națiunilor mandatul de proprietate asupra cetății. Ea va fi renovată; satul și celelalte construcții ulterioare fiind demolate. În 1947 Franța a trebuit să cedeze cetatea în favoarea Siriei.
Patrimoniu mondial UNESCO
Fortăreața "Crac des Chevaliers" a fost înscrisă în anul 2006 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Vezi și
Note
Bibliografie
- Thomas Biller (Hrsg.), Der Crac des Chevaliers. Die Baugeschichte einer Ordensburg der Kreuzfahrerzeit Schnell & Steiner, Regensburg 2006, ISBN 3-7954-1810-0.
- Jaroslav Folda, Pamela French, Pierre Coupel, Crusader Frescoes at Crac des Chevaliers and Marqab Castle. Dumbarton Oaks Papers, 36, 1982, S. 177–210.
- Jean-Claude Voisin, Le Temps des forteresses en Syrie du nord, éd. Terre du Liban, 2000.
- Collectif, La Méditerranée des Croisades, Citadelles & Mazenod, 2000
- Paul Deschamp, Terre Sainte Romane, Zodiaque, 1964.
- Paul Deschamps, Le Crac des Chevaliers. Etude historique et archéologique. Paris 1934.
Legături externe
- Istoria Krak des Chevaliers Arhivat în , la Wayback Machine., Proiekt Wartburg
 ,_Flag_of_Syria_(1980%E2%80%932024).svg){kind=small} | ||
