Cracare

În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Cracare și impactul său asupra societății de astăzi. De la origini și până la relevanța sa astăzi, Cracare a fost subiect de studiu și interes de către cadre universitare, cercetători și entuziaști din diferite discipline. Acest articol își propune să analizeze influența Cracare asupra diferitelor aspecte ale vieții noastre de zi cu zi, precum și rolul său în modelarea culturii, valorilor și credințelor noastre. Printr-o abordare interdisciplinară, vom explora numeroasele fațete ale Cracare, aruncând lumină asupra importanței și semnificației sale în contextul contemporan.

Rafinărie în care se folosea metoda Șuhov de cracare, Baku, 1934

În petrologie și geochimie, cracarea reprezintă procesul chimic prin care moleculele compușilor organici complecși, precum cele ale hidrocarburilor cu catenă lungă, sunt transformate în molecule mai simple (hidrocarburi cu catene mai scurte). Reacțiile chimice de cracare presupun scindarea legăturilor carbon-carbon.

Produșii de reacție depind foarte multe de temperatură și de prezența catalizatorilor. Printre cele mai cunoscute metode este întâlnită cracarea termică.[1]

Prin cracarea termică din fractiuni mai grele de la distilarea primara a petrolului în fază lichidă se pot obține cantități însemnate de benzină și de gaz petrolier lichefiat (GPL).

Un exemplu este reacția de cracare a propanului la metan și etenă:

Vezi și

Referințe

  1. ^ „Procesul de cracare”, Https://www.scribd.com, accesat în   Legătură externa în |newspaper= (ajutor)