Crime împotriva păcii

În articolul de astăzi vom pătrunde în lumea interesantă a lui Crime împotriva păcii. De la origini și până la relevanța sa astăzi, vom explora fiecare fațetă a acestui subiect/subiect/persoană. Vom descoperi aspectele sale cele mai relevante, impactul asupra societății și posibilele implicații viitoare. Printr-o analiză detaliată și riguroasă, vom pătrunde în multiplele sale dimensiuni, examinând atât aspectele pozitive, cât și provocările pe care le prezintă. Crime împotriva păcii este un subiect de mare relevanță astăzi și prin acest articol vom încerca să oferim o viziune globală și completă care să permită cititorului să înțeleagă importanța și evoluția sa în timp. Nu rata această călătorie interesantă prin lumea fascinantă a lui Crime împotriva păcii!

Crime împotriva păcii reprezintă acțiunile de planificare, pregătire și punere în practică a războiului de agresiune.[1] Un război de agresiune constă în plănuirea, pregătirea, dezlănțuirea sau purtarea unui război, cu violarea tratatelor, a garanțiilor sau a acordurilor internaționale.[2]

Crimele împotriva păcii au fost definite în cursul Proceselor de la Nürnberg, alături de crimele de război (definite ca violarea legilor și obiceiurilor războiului) și de crimele împotriva umanității (definite ca exterminarea, subjugarea și persecutarea pe motive politice sau rasiale și ca acte inumane săvârșite împotriva populației civile).

După al Doilea Război Mondial, Organizația Națiunilor Unite a consacrat „principiul neagresiunii” și a stabilit că războiul de agresiune este cea mai gravă crimă internațională, fiind calificat drept „crimă împotriva păcii”.[3]

O crimă împotriva păcii este și propaganda pentru război, deoarece este un act preparatoriu al dezlănțuirii războiului.[4]. De aceea, Art. 30 alin. 7 din Constituția României interzice, printre altele, „îndemnul la război de agresiune”.[5]

Note

  1. ^ „Procesul de la Nürnberg” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ „Starea de conflict si dorinta de pace”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Academia de Științe d Moldovei - Unele aspecte privind răspunderea statelor în dreptul internațional
  4. ^ Tudor Tănăsescu - Drept Internațional Public
  5. ^ Războiul cu Irakul și Constituția României
 Acest articol despre o hartă sau un document este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.