În lumea de astăzi, Cultura Monteoru este un subiect care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Fie datorită relevanței sale astăzi, a impactului asupra societății sau a importanței sale istorice, Cultura Monteoru a reușit să se poziționeze ca subiect de interes general în sfera socială, culturală, politică și economică. De-a lungul anilor, Cultura Monteoru a făcut obiectul a numeroase studii, dezbateri și controverse, ducând la o mai bună înțelegere și analiză a diferitelor sale dimensiuni. În acest articol, vom explora în detaliu fenomenul Cultura Monteoru și implicațiile sale în viața noastră de zi cu zi, cu scopul de a pune în lumină un subiect care continuă să genereze mare interes și curiozitate în societatea actuală.
Arealul de răspândire a Culturii Monteoru în România
Cultura Monteoru este una din multele culturi din epoca bronzului (mileniile II-I î.Hr.), descoperită în România.[1]
Bijuterii aparținând culturii Monteoru
Cronologie și arie de răspândire
Cultura Monteoru este împărțită din punct de vedere stratigrafic în două perioade, prima conținând primele 11 straturi, iar cea de-a doua trei. Fazele de final ale primei perioade au fost contemporane cu mormintele regale de la Micene. Această datare a fost făcută pe baza similarității podoabelor, armelor și riturilor funerare.[2]
Inventar, ceramică
Cultura Monteoru se folosea preponderent de bronz pentru a confecționa arme, unelte, piese de armură, etc. Pentru decorațiuni, folosea atât bronzul, cât și aurul. S-au descoperit obiecte făcute din bronz aurit.[2]
Așezări
Siturile arheologice aparținând acestei culturi se află în județele:
L. Bârzu, La station de Sarata Monteoru. La nécropole no. 4 de l’époque du Bronze. Dacia N.S. 33, 1989, 39-78.
N. Harțuche, Cu privire la relatiile culturii Monteoru cu cultura de stepa istro-pontica. Vrancea 2, 1979, 31-34.
Preda, C; "Enciclopedia arheologiei și istoriei vechi a României", Vol. III, București, Editura Encliclopedică, 2000;
A. Oancea, Contacte între cultura Monteoru și grupuri nordpontice, în lumina descoperirilor din județul Buzau. Mousaios 2, 1978, 3-9.
A. Oancea, Considérations sur l’étape finale de la culture de Monteoru. Dacia N.S. 25, 1981, 131-191.
A. Oancea/V. Drâmbocianu, Noi descoperiri din epoca bronzului în județul Buzău. Observații asupra cronologiei culturii Monteoru. Stud. și Cerc. Istor. Veche, 28,4, 1977, 509–530.
E. Sava, Relații intre cultura ”Mnogovalikovaja” dîntre Nistru și Prut și cultura Monteoru. Thraco-Dacica 12, 1991, 15-37.
E. Zaharia, La culture Monteoru. L´étape des débuts à la lumière des fouilles de Sărata Monteoru. Dacia N.S. 31, 1987, 21-49.
E. Zaharia, La culture de Monteoru. Sa deuxième étape de développement à la lumière des fouilles de Sărata Monteoru (dép. de Buzău). Dacia N.S. 34, 1990, 23-51.
E. Zaharia, Descoperiri ale culturii Monteoru în sud-estul Transilvaniei. Thraco-Dacica 11, 1990, 33-37.
E. Zaharia, La culture de Monteoru. La IIIe étape MIc2. Les fouilles de Sărata Monteoru (dép. de Buzău). Dacia N.S. 35, 1991, 61-91.
E. Zaharia, La culture de Monteoru. Les IVe-Ve étapes. Les fouilles de Sarata Monteoru. Dacia N.S. 37, 1993, 15-38.