Curbură

În lumea de astăzi, Curbură a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru o gamă largă de oameni. De la apariția sa, Curbură a generat numeroase discuții și controverse, marcând un punct de cotitură în domeniul _var2. Pe măsură ce lumea avansează și se confruntă cu noi provocări, Curbură rămâne o problemă centrală care continuă să capteze atenția experților, autorităților și cetățenilor deopotrivă. În acest articol, vom explora în profunzime diferitele aspecte legate de Curbură, impactul acestuia asupra societății actuale și posibilele implicații pentru viitor.

Curbura (din latină: curvatura, "îndoitură") unui obiect geometric este o măsură cantitativă ce exprimă proprietatea de a nu fi rectiliniu pentru orice punct al figurii respective.

Astfel, pentru o curbă, curbura într-un punct M al acesteia este limita raportului dintre unghiul format de tangentele la curbă în două puncte, M și M, când punctul M tinde către M:

Inversul curburii (ρ) se numește rază de curbură. Cercul de rază ρ, tangent curbei în M, situat spre concavitatea curbei, este cercul de curbură.

Pentru calculul curburii într-un punct al unei curbe plane, definite prin ecuațiile parametrice: se utilizează formula:

formulă pe care Isaac Newton a descoperit-o în 1670.

Pentru o curbă plană definită prin

Pentru o curbă plană definită prin ecuația în coordonate polare

În cazul unei curbe strâmbe definite prin ecuațiile parametrice:

curbura este dată de:

Primul exemplu de curbă cu dublă curbură l-a furnizat Archytas.