Dorință
În lumea de astăzi, Dorință este un subiect care a căpătat o mare relevanță și a captat atenția unui spectru larg al societății. De la apariția sa, Dorință a fost subiect de dezbatere și discuții în diferite domenii, stârnind atât interes, cât și controverse. Pe măsură ce timpul trece, importanța lui Dorință devine din ce în ce mai evidentă, având un impact semnificativ asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. În acest articol, vom explora fenomenul Dorință în profunzime, analizând multiplele sale fațete și impactul său asupra societății actuale.
Dorința este o stare sufletească a celui care tinde, râvnește, aspiră la ceva. Poftă, gust de a mânca, sau de a bea ceva. Sinonime: aspirație, cerință, deziderat, năzuință, dor, doleanță, voie, poftă, atracție erotică.
La oameni dorința survine din nevoia de a căuta ceea ce lipsește sau e a umple un gol fie sub formă de informație sau în formă fizică, aceste sentiment presupune o gândire anticipată pentru a obține ceea ce se dorește.
În realizarea tuturor obiectivelor umane a existat mai întâi dorința sub forma gândurilor de a avea, de a fi sau de a realiza.
Poate fi instinctivă sau declanșată de factori externi care sunt recepționați prin simțuri: auz, văz, miros.
Dorința stă la baza deciziilor, acțiunilor sau răspunsurilor cuiva.
Un exemplu în cartea Geneza/Biblia se spune că „pomul cunoștinței binelui și răului” pomul interzis de Dumnezeu „ era plăcut de privit și de dorit ca să deschidă cuiva mintea.”
Vezi și
- Tânjire
- Necesitate
- Dor
- Dorință, Prudență (film)
- Sexualitate umană
- Comportamentul sexual al oamenilor
Bibliografie
- Christian Borch/Urs Stäheli (Hg.): Soziologie der Nachahmung und des Begehrens. Materialien zu Gabriel Tarde, suhrkamp taschenbuch wissenschaft, Frankfurt am Main 2009, ISBN 978-3-518-29482-6.
- Thomas Gebel: Krise des Begehrens. Theorien zu Sexualität und Geschlechterbeziehungen im späten 20. Jahrhundert, Verlag Dr. Kovac, Hamburg 2002, ISBN 3-8300-0501-6.