Doroșăuți, Zastavna

În lumea de astăzi, Doroșăuți, Zastavna continuă să fie un subiect de mare relevanță și interes pentru societate. Fie datorită impactului său asupra economiei, influenței asupra vieții de zi cu zi sau importanței sale în sfera socială, Doroșăuți, Zastavna continuă să fie un punct de discuție și reflecție pentru oameni de toate vârstele și mediile. De-a lungul istoriei, Doroșăuți, Zastavna a jucat un rol fundamental în modul în care ne raportăm la lumea din jurul nostru, iar studiul și înțelegerea acestuia rămân fundamentale pentru înțelegerea funcționării societății de astăzi. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Doroșăuți, Zastavna și impactul acestuia asupra diferitelor aspecte ale vieții moderne.

Doroșăuți
Дорошівці
—  Comună  —

Doroșăuți se află în Regiunea Cernăuți
Doroșăuți
Doroșăuți
Doroșăuți (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Doroșăuți se află în Ucraina
Doroșăuți
Doroșăuți
Doroșăuți (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°35′24″N 25°53′24″E ({{PAGENAME}}) / 48.59000°N 25.89000°E
ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți
RaionZastavna
KOATUU7321584401
Atestare Modificați la Wikidata
ReședințăDoroșăuți
ComponențăDoroșăuți
Altitudine150 m.d.m.
Populație (2007)
 - Total1.534 locuitori
Fus orarUTC+2
Cod poștal59423
Prefix telefonic3737
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Doroșăuți (în ucraineană Дорошівці, transliterat: Doroșivți și în germană Doroschoutz) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 1,534 locuitori, preponderent ucraineni (ruteni).

Satul este situat la o altitudine de 221 metri, pe malul râului Nistru, în partea de nord a raionului Zastavna.

Istorie

Biserica în perioada interbelică

Localitatea Doroșăuți a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a localității datează din 15 ianuarie 1617.[1]

După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Doroșăuți a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în germană Zastawna). Din 1887, funcționa la Doroșăuți o școală cu 2 clase.[2]

După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Doroșăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.

Începând din anul 1991, satul Doroșăuți face parte din raionul Zastavna al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1 (0+1), reprezentând 0,06% din populație [3]. În prezent, satul are 1.534 locuitori, preponderent ucraineni.

Demografie





Componența lingvistică a comunei Doroșăuți

     Ucraineană (100%)

Conform recensământului din 2001, toată populația comunei Doroșăuți era vorbitoare de ucraineană (100%).[4]

1930: 2.130 (recensământ) [5]
1989: 1.655 (recensământ) [6]
2007: 1.534 (estimare)

Recensământul din 1930



Componența etnică a comunei Doroșăuți (județul Cernăuți)

     Români (1,03%)

     Ruteni (95,02%)

     Evrei (2,72%)

     Altă etnie (1,23%)




Componența confesională a comunei Doroșăuți

     Ortodocși (95,68%)

     Mozaici (2,72%)

     Altă religie (1,6%)

Conform recensământului efectuat în 1930,[5] populația comunei Doroșăuți se ridica la 2.130 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruteni (95,02%), cu o minoritate de români (1,03%) și una de evrei (2,72%). Alte persoane s-au declarat: germani (2 persoane) și polonezi (11 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (95,68%), dar existau și mozaici (2,72%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (1 persoană) și romano-catolici (20 de persoane), iar 13 persoane nu au declarat religia.

Note

  1. ^ Teodor Bălan (). Documente bucovinene. II (1519–1662). Cernăuți: Institutul de Arte grafice și Editură „Glasul Bucovinei”. Accesat în . 
  2. ^ „Povestea așezărilor bucovinene, ediție întregită, vol. II, D-P”. Accesat în . 
  3. ^ „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ a b Populația statornică în 1930, p. 420, Institutul Central de Statistică
  6. ^ World Gazetteer

Legături externe