Rjavinți, Zastavna

În lumea modernă, Rjavinți, Zastavna a câștigat o mare relevanță în toate sferele societății. Impactul său se reflectă în viața oamenilor, în sfera economică, politică, culturală și tehnologică. Rjavinți, Zastavna este un subiect care nu lasă pe nimeni indiferent, generând dezbateri, reflecție și acțiuni în jurul lui. De-a lungul istoriei, Rjavinți, Zastavna a fost un punct de referință constant, marcând repere și schimbări semnificative în modul în care trăim și relaționăm. În acest articol, vom explora diferite aspecte și perspective ale Rjavinți, Zastavna, cu scopul de a înțelege mai bine influența și atingerea acestuia în societatea actuală.

Rjavinți
Ржавинці
—  Comună  —
Rjavinți se află în Regiunea Cernăuți
Rjavinți
Rjavinți
Rjavinți (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Rjavinți se află în Ucraina
Rjavinți
Rjavinți
Rjavinți (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°30′00″N 25°46′48″E ({{PAGENAME}}) / 48.50000°N 25.78000°E
ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți
RaionZastavna
KOATUU7321588001
ReședințăRjavinți
ComponențăRjavinți
Populație (2007)
 - Total3.079 locuitori
Fus orarUTC+2
Cod poștal59445
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Rjavinți, întâlnit și sub formele Rjavineți sau Rujavinița sau Rovine (între 1942-1944)[1] (în ucraineană Ржавинці, transliterat: Rjavînți) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 3,079 locuitori, preponderent ucraineni (ruteni).

Satul este situat la o altitudine de 261 metri, în partea de est a raionului Zastavna.

Istorie

Localitatea Rjavinți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Rujavinița. În anul 1778 a fost construită aici o biserică de lemn, pe ruinele uneia mai vechi [2].

Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău[3]).

La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Rjavinți (denumirea rusificată a localității Rujavinița) făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin [4].

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Rjavinți a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia [5].

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.

Începând din anul 1991, satul Rjavinți face parte din raionul Zastavna al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 18 (2+16), reprezentând 0,59% din populație [6]. În prezent, satul are 3.079 locuitori, preponderent ucraineni.

Demografie




Componența lingvistică a comunei Rjavinți

     Ucraineană (98,83%)

     Rusă (1,01%)

     Alte limbi (0,15%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Rjavinți era vorbitoare de ucraineană (98,83%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (1,01%).[7]


1930: 2.632 (recensământ)[8]
1989: 3.224 (recensământ)
2007: 3.079 (estimare)

Note

  1. ^ Codul general al României: (Codurile, legile și regulamentele în vigoare) Întocmit după textele oficiale, Volumul 30,Partea 1
  2. ^ „Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Biserici de lemn (articol de Petre Constantinescu-Iași)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563
  4. ^ „Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut și Nistru (articol de T. Porucic)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  5. ^ Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353
  6. ^ „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Legături externe