Dubăsari
Pentru alte sensuri, vedeți Dubăsari (dezambiguizare).| Dubăsari | |||
| Дубоссары | |||
| — Oraș — | |||
 | |||
| |||
  DubăsariDubăsari (Transnistria)Poziția geografică | |||
 DubăsariDubăsari (Dubăsari)Poziția geografică | |||
| Coordonate: 47°16′9″N 29°10′23″E ({{PAGENAME}}) / 47.26917°N 29.17306°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Republica Moldova | ||
| Teritoriu autonom |  Transnistria | ||
| Unitate administrativă | Raionul Dubăsari | ||
| Atestare | 1523  | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Igor Mazur | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 15,52 km² | ||
| Altitudine | 38 m.d.m. | ||
| Populație | |||
| - Total | 23,65 locuitori | ||
| Cod poștal | MD-4500 | ||
| Prefix telefonic | 215 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Bender | Republica Moldova | ||
| Prezență online | |||
| site web oficial | |||
Modifică date / text  | |||
Dubăsari (în rusă Дубоссары, transliterat: Dubossarî, în ucraineană Дубоссари, transliterat: Dubossarî) este un oraș din Republica Moldova, situat pe malul stâng al râului Nistru (în Transnistria). Este centrul administrativ al raionului cu același nume. Așezarea geografică a orașului este: 47°16′N 29°10′E ({{PAGENAME}}) / 47.267°N 29.167°E. La Dubăsari funcționează cea mai mare centrală hidroelectrică din țară.
Etimologie
O dubasă.
Numele orașului se trage de la dubăsari, constructorii și mânuitorii dubaselor, ambarcații din Evul Mediu, rotunde, din nuiele tari și din piei. Denumirea lor provine de la cuvântul mongol tumbaz care a ajuns aici odată cu Hoarda de Aur; mai sunt încă folosite în Mongolia și în Tibet. În epoca țaristă și în cea sovietică, istoriografia oficială a propus, pentru cât mai multe așezări moldovenești, denumiri și etimologii provenite cu precădere din limbile tătară și slavă, bunăoară Cahul pentru Frumoasa sau, aici, tembosarî însemnând „dîmburi galbene”, sau dub însemnând „stejar”. Legenda locală, deformare a studiilor lui Ion Casian Suruceanu, susține că aici Nistrul ar fi fost traversat de un pod din luntre de stejar, dar un astfel de pod nu ar fi rezistat curentului, pe când dubasele da : rotunde, solide dar suple, ele puteau să transporte peste fluviu oameni, vite și marfă, învârtindu-se în vîrtejuri fără să se răstoarne.
Geografie
La sud de oraș este amplasat Havuzul Mare, o arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip hidrologic.
Istorie
În apropiere de Dubăsari s-au descoperit artefacte din epoca de piatră.
Localitatea a fost mult timp în stăpânirea Hoardei de Aur. Documentele atestă satul începînd cu anul 1523, aparținând atunci regatului polon, dar sub administrarea voievozilor moldoveni. În 1772 Dubăsarii Noi devine posesiune a împărăției rusești și primește statutul de oraș. În 1780 a fost clădită biserica-catedrală Adormirea Maicii Domnului cu binecuvîntarea mitropolitului Daniil. A existat biserica pînă la 1809, cînd pe locul ei a fost înălțată biserica de piatră. În documentele sec. al XIX-lea localitatea figurează cu numele Dubăsarii Noi, având atunci ca principale activități comerțul lemnului și al tutunului.
- Fragment din Carte de Pologne de Rizzi-Zannoni (1667), pe care figurează localitatea
- Hartă din 1770 pe care este indicată localitatea
- Harta publicată la Viena între 1774-1791 care arată bătălia ruso-turcă de lângă Dubăsari din 1769
Perioada 1917-1945 a fost deosebit de tragică deoarece s-au înșiruit revoluția, invazia germană consecutivă tratatului de la Brest-Litovsk, războiul civil rus, colectivizarea forțată, marea foamete stalinistă, prigoana fugarilor sovietici de către grăniceri și NKVDiști, al doilea război mondial și oprimarea evreilor. Între anii 1941 și 1944, orașul Dubăsari a fost sediul efemerului județ denumit Dubăsari. Numai după 1956, odată cu destalinizarea, pacea și liniștea au revenit în oraș, a cărui populație descrescuse în deceniile precedente, dar care a crescut din nou în mod important în anii construirii centralei hidroelectrice.
În timpul conflictului din Transnistria, sovietul orășenesc al Dubăsarilor s-a declarat de partea separatiștilor din Tiraspol (cu 49 voturi din 86), în timp ce sovietul raional s-a declarat de partea autorităților Republicii Moldova. De atunci, raionul Dubăsari este împărțit între aceste două autorități, orașul Dubăsari fiind capitala părții separatiste. Din păcate, această situație are un efect izolant din punct de vedere economic.
Demografie
În 1772 Dubăsarii Noi avea 52 de gospodării – 72 de bărbați români „capi de familie” și 4 evrei. În 1792 aici trăiau 3005 loc., în exclusivitate români. Călătorul rus Pavel Sumarokov, trecînd în 1799 prin mai multe localități din stînga Nistrului, ne oferă prețioase date privitoare la componența lor etnică. Pentru această localitate se arată că locuitorii sunt „moldoveni, greci, bulgari, evrei și câțiva ruși” (Sumarokov, 1800, 223-235), avînd circa 300 de gospodării, în 1850 aici trăiau 4298 loc. români, ucraineni, evrei.
Limba maternă a populației conform recensământul din 1897:
| Limba | Număr de persoane | Procentul |
|---|---|---|
| Ucraineană | 5 204 | 48,25 % |
| Rusă | 3 508 | 32,52 % |
| Idiș | 1 430 | 13,26 % |
| Poloneză | 433 | 4,01 % |
| Alte limbi | 211 | 1,96 % |
| Total | 10 786 | 100,00 % |
La 1906 Dubăsarii Noi avea 2057 de ogrăzi cu 5403 bărbați și 5711 femei (SNPTU, 1907, 169).
Conform recensământului sovietic din anul 1939, populația localității era de 4.520 locuitori, dintre care 506 (11.19%) moldoveni (români), 2.198 (48.63%) evrei, 990 (21.9%) ruși și 792 (17.52%) ucraineni.
Conform recensămîntului sovietic din 1989 (ultimul recensămînt înaintea conflictului din Transnistria) orașul avea o populație de 35.800 locuitori, din care 15.414 moldoveni (români), 10.718 ucraineni și 8.087 ruși. Datorită regimului separatist din Transnistria, populația a scăzut dramatic, la recensămîntul făcut de autoritățile separatiste transnistriene în noiembrie 2004 înregistrîndu-se doar 23650 locuitori.
Conform recensământului din anul 2004, populația localității era de 23.650 locuitori, dintre care 8.942 (37.80%) moldoveni (români), 8.062 (34.08%) ucraineni si 7.125 (30.12%) ruși.
Personalități
Născuți în Dubăsari
- Piotr Racikovski (1851–1910), șeful serviciului secret al Rusiei Imperiale din Paris
- Aaron Brodski (1878–1925), dramaturg, prozator și poet argentinian de limbă idiș
- Samuil Filler (1882–1954), revoluționar și om de stat sovietic
- Aizik Horwitz (1885–1960), scriitor, prozator, jurnalist și regizor de teatru australian, american și israelian
- Adolf Metz (1888–1943), violonist și profesor de muzică țarist rus și leton
- Nichita P. Smochină (1894–1980), jurist, filozof, publicist, istoric, folclorist, sociolog, slavist și profesor român
- Louis Filler (1911–1998), profesor și savant în domeniul educației american
- Dekabrina Kazațker (1913–1983), șahistă și jucătoare de dame sovietică moldoveană
- Vera Dorul (n. 1929), muncitoare sovietică moldoveană în domeniul agricol, Erou al Muncii Socialiste
- Semion Șoihet (1931–2010), arhitect sovietic și moldovean
- Pavel Sirkes (n. 1932), scenarist, prozator, traducător, jurnalist și documentarist sovietic și rus
- Șlomo Giterman (n. 1935), jucător de șah sovietic, moldovean și israelian
- Andrei Cepalîga (n. 1938), geolog, paleontolog și paleogeograf sovietic și rus
- Felix Lihtgoltz (n. 1939), medic-chirurg sovietic moldovean și israelian
- Vlad Grecu (n. 1959), scriitor moldovean
- Larisa Timchina (n. 1966), biatlonistă moldoveană
- Igor Mazur (n. 1967), primar de Dubăsari
- Frații Kapranov (n. 1967), editori, scriitori și publiciști ucraineni
- Mîhailo Ohendovski (n. 1973), avocat ucrainean, președinte al Comisiei Electorale din Ucraina (2013-2018)
- Igor Pugaci (n. 1975), biciclist moldovean
- Victor Covalenco (n. 1975), atlet (decatlon) moldovean
- Anna Odobescu (n. 1991), cântăreață moldoveană
Orașe și comunități înfrățite
Galerie de imagini
- Stema orașului
- Autogara
- Colegiul de Arte din Dubăsari
- Memorial al celui de-al doilea război mondial
- Hidrocentrala Dubăsari, cea mai mare din Republica Moldova
Vezi și
- Județul Dubăsari, Transnistria
- Raionul Dubăsari
- Listă de orașe din Republica Moldova
- Lista orașelor din România Mare
- Lista orașelor din Ucraina
- Lista orașelor din Transnistria (1941-1944)
Note
- ^ http://date.gov.md/ro/system/files/resources/2015-11/coduri%20postale%20RM.xlsx Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
- ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în 22 august 2017.
- ^ Viktor Vasilevich Diukarev. Pridnestrov’e—proshloe, nastoiashchee, budushchee, za kulisami politiki. Dubossary 1989-1992 gg (Tiraspol’: Uprpoligrafizdat PMR, 2000), 203-205
- ^ „Демоскоп Weekly - Приложение. Справочник статистических показателей”. www.demoscope.ru. Arhivat din original la 4 martie 2016. Accesat în 5 iunie 2021. Parametru necunoscut |deadlink= ignorat (posibil, |dead-url=?) (ajutor)
- ^ Демоскоп Weekly - Приложение. Справочник статистических показателей
- ^ citypopulation Moldova
- ^ http://pop-stat.mashke.org/pmr-ethnic-loc2004.htm. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
Legături externe
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||
_DSC_3492.jpg)
| Control de autoritate |  |
|---|