În zilele noastre, E.n. a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de oameni din întreaga lume. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, E.n. a dobândit o importanță tot mai mare în diferite zone ale societății. De la politică la știință, E.n. și-a demonstrat impactul și influența în moduri semnificative. În acest articol, vom explora diferitele fațete și dimensiuni ale E.n., analizând importanța și relevanța sa în lumea contemporană. În plus, vom examina impactul acestuia asupra diferitelor sectoare și potențialul său de a transforma viitorul.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
e.n. este o abreviere în limba română a expresiei „era noastră”. e.n. desemnează timpul de după începutul numărării anilor în calendarul gregorian, iar î.e.n. („înaintea erei noastre”) pe cel de dinainte. Conform tradiției, această numărătoare a început odată cu nașterea lui Iisus Hristos, care se consideră că a avut loc în „anul 1 e.n.”, și a ajuns actualmente la anul 2025.
d.C. și d.Hr. sunt acronime ale expresiilor „după Cristos” sau „după Hristos”, abrevieri sinonime cu „e.n.”, cu utilizare răspândită în lumea creștină, desemnând orice eveniment care a avut loc în timp după anul nașterii lui Iisus Hristos. În concordanță cu ideologia comunistă, această abreviere a fost înlocuită în România cu abrevierea „e.n.” după al Doilea Război Mondial, când România a intrat în sfera de influență a URSS. Pentru a nu face vreo referință la Biblie, în acei ani se definea Era Noastră (e.n.) ca începând în al XXXI-lea an al domniei lui Octavianus Augustus, fără a se da o explicație a motivului alegerii acestui moment pentru punctul zero al numărării anilor.
Atât „e.n.” cât și „d.C.” sau „d.Hr.” au exact aceeași semnificație temporală.
„AD” este abrevierea expresiei latine Anno Domini, care are aceeași utilizare ca și „e.n.”.