Epistolă

În articolul de astăzi vom explora lumea fascinantă a lui Epistolă. De la origini și până la impactul său astăzi, vom aprofunda diferitele aspecte care fac din Epistolă un subiect de interes general. Pe parcursul următoarelor rânduri, vom analiza relevanța sa în societate, progresele pe care le-a experimentat de-a lungul timpului și proiecțiile viitoare care sunt preconizate în jurul Epistolă. Acesta este un subiect fascinant care nu lasă pe nimeni indiferent și care merită să fie examinat din diferite perspective pentru a înțelege pe deplin importanța sa în lumea de astăzi.

Epistola (din greacă επιστολη, epistolē, „literă”) este o specie literară care ilustrează genul liric de nuanță didactică specifică clasicismului denumind o scriere literară în versuri care respectă canonul unei scrisori, putând fi, convențional, adresată unui destinatar real sau fictiv și care se distinge printr-un conținut filosofic și atitudine satirică, operele alcătuite sub formă de scrisori ilustrând genul epistolar.[1]

În lumea elenistică, genul epistolar s-a dezvoltat în secolul al IV-lea înainte de Hristos, implică o compoziție literară complexă, atentă, destinată unui auditoriu larg și expune un subiect polemic, o dezbatere complexă a unei anumite teme.[2]

În lumea arabă, Abd al-Hamid Al-Katib este considerat primul care a făcut din epistolă un gen literar.[3]

În Scrisori către fiul meu, Gabriel Liiceanu opinează că „epistola e-o stratagemă și adresantul trucat, destinatarul fiind, de fapt, cititorul”.[4]

Autori: Grigore Alexandrescu, exemplu Epistolă către Voltaire.

Note

  1. ^ Amor și Psyche. Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle
  2. ^ Epistolele Noului Testament și Apocalipsa
  3. ^ Grete Tartler, Înțelepciunea arabă: de la preislam la hispano-arabi, Elefant Online, 14 iun. 2016 - 680 pagini
  4. ^ Mircea Radu Iacoban, Basne, în Monitorul de Suceava

Legături externe