Erik Ivar Fredholm

În articolul de astăzi vom pătrunde în lumea fascinantă a lui Erik Ivar Fredholm. De la începuturile sale, Erik Ivar Fredholm a stârnit interesul a milioane de oameni din întreaga lume. De-a lungul istoriei, Erik Ivar Fredholm a fost obiect de dezbatere, studiu și admirație, devenind un subiect de mare relevanță în diferite domenii. În acest articol, vom explora diferitele aspecte ale Erik Ivar Fredholm, de la originea sa până la impactul său asupra societății actuale. Îi vom descoperi importanța, posibilele aplicații și implicațiile pe care le are pentru viitor. Pregătește-te să te cufunzi în acest subiect captivant și să descoperi tot ce are de oferit Erik Ivar Fredholm.

Erik Ivar Fredholm
Date personale
Născut[2][3] Modificați la Wikidata
Parohia Klara⁠(d), Over-Governors office⁠(d), Suedia[3] Modificați la Wikidata
Decedat (61 de ani)[4][5][2][6][3] Modificați la Wikidata
parohia Danderyd⁠(d), Comitatul Stockholm, Suedia[3] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatDjursholms begravningsplats] ()[7] Modificați la Wikidata
PărințiLudvig Fredholm​[3] Modificați la Wikidata
Frați și suroriJohn Fredholm] Modificați la Wikidata
Cetățenie Suedia Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
cadru didactic universitar​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba suedeză[2] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Tehnică Regală[1]
Universitatea Uppsala[1]
Universitatea din Stockholm[1]  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea din Stockholm  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul Poncelet​ ()
Premiul Björkén​ ()  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Erik Ivar Fredholm (n. 7 aprilie 1866 la Stockholm - d. 17 august 1927 la Mörby lângă Stockholm) a fost un matematician suedez. A pus bazele teoriei moderne ale ecuațiilor integrale.

Lucrarea sa, Acta mathematica, publicată în 1903, este considerată ca bază a teoriei operatorilor.

Activitate științifică

Studiile sale se înscriu în teoria ecuațiilor integrale liniare de ordinul al doilea, cu aplicații în fizică. A creat teoria ecuațiilor integro-diferențiale de tip Fredholm, adică cu limite fixe, cu o singură și mai multe variabile independente și a demonstrat că aceste ecuații joacă un rol special referitor la rezolvarea problemei lui Dirichlet, în calculul rezistenței materialelor, în teoria elasticității și teoria potențialului.

A mai adus contribuții și în domeniul mecanicii și al fizicii matematice.

Un crater lunar îi poartă numele.

Scrieri

  • 1900: Sur une nouvelle méthode pour la résolution du problème de Dirichlet;
  • 1902: Sur une classe de transformations relationnelles;
  • 1903: Sur une classe d'équations fonctionnelles.
 Acest articol biografic despre un suedez este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!
  1. ^ a b c Complete Dictionary of Scientific Biography]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b c d e E Ivar Fredholm (în suedeză), Svenskt biografiskt lexikon 
  4. ^ MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  5. ^ Фредгольм Эрик Ивар, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)​ 
  6. ^ Erik Ivar Fredholm, Opća i nacionalna enciklopedija 
  7. ^ Ivar Fredholm, FinnGraven.se], accesat în