Astăzi, Eugenio Beltrami este un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de oameni. De la impactul său asupra societății până la influența sa asupra tehnologiei, Eugenio Beltrami a făcut obiectul a numeroase cercetări și discuții în ultimii ani. Pe măsură ce gradul de conștientizare a publicului Eugenio Beltrami continuă să crească, este important să analizăm pe deplin implicațiile sale și să luăm în considerare potențialele consecințe pe termen lung. În acest articol, vom explora diverse fațete legate de Eugenio Beltrami și impactul acestuia asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi.
Eugenio Beltrami (n. , Cremona, Regatul Lombardia-Veneția, Imperiul Austriac – d. , Roma, Regatul Italiei) a fost un matematician italian cunoscut pentru studiile din domeniul geometriei non-euclidiene, electricității și magnetismului.
S-a născut la Cremona și a murit la Roma.
A fost profesor de matematică la universitățile din Bologna (1862), la Pisa (1863), Pavia (1876) și Roma (1891).
A fost membru corespondent al Academiei de Științe din Italia, apoi membru al Accademia dei Lincei din Roma.
Activitatea sa s-a concretizat în special în lucrări de geometrie diferențială, de teoria elasticității, a hidrodinamicii.
A demonstrat că pseudosfera este o suprafață de rotație a curbei numite tractrice.
Beltrami a continuat lucrările lui Gauss relativ la teoria ecuațiilor cu derivate parțiale liniare.
Cu soluțiile sistemelor de ecuații cu derivate parțiale tip Beltrami (eliptice) s-au ocupat matematicienii români: Mariana Nedelcu, Miron Nicolescu și alții.
Cea mai valoroasă lucrare a sa a fost: Saggio de interpretazione della geometria non eucledeea (Încercare de interpretare a geometriei neeuclidiene) (1868).
În această lucrare a arătat că planimetria neeuclidiană ca și planimetria lui Euclid fac parte dintr-un domeniu absolut real al teoriei suprafețelor, ceea ce a condus la un puternic impact asupra dezvoltării matematicii acelei perioade.