Für Elise

În articolul de astăzi vom pătrunde în lumea interesantă a lui Für Elise. De la origini și până la relevanța sa astăzi, vom explora toate aspectele legate de Für Elise pentru a înțelege importanța sa și modul în care a afectat diferite domenii. Pe parcursul acestei scrieri, vom analiza diversele sale fațete, parcurgând implicațiile sale istorice, influența ei asupra societății actuale și perspectivele ei de viitor. Für Elise este un subiect interesant care merită să fie explorat în profunzime, iar în acest articol ne propunem să aprofundăm în toate aspectele relevante pentru a oferi o viziune completă și îmbogățitoare despre Für Elise.

Für Elise” este o bagatelă pentru pian, în La minor, WoO 59, compusă de Ludwig van Beethoven, în jurul anului 1810.

Lucrarea este supranumită Für Elise deoarece pe manuscrisul original scria Für Elise am 27 April zur Erinnerung von L. v. Bthvn (Pentru Elise, în 27 aprilie, ca amintire de la L. v. Bthvn). Nu se știe cu exactitate cine a fost Elise. Totuși, unii specialiști, între care și Max Unger, au sugerat că ar fi trebuit să se numească Für Therese, deoarece manuscrisul a fost găsit în posesia lui Therese von Brunswick, de care se îndrăgostise Beethoven.[1][2]

Alți specialiști cred că ar fi vorba de Therese Malfatti von Rohrenbach zu Dezza (1792–1851), o elevă a lui Beethoven, pe care acesta a cerut-o de soție în 1810, fiind refuzat. Această Therese, care era fiica unui bogat comerciant vienez, Jacob Malfatti von Rohrenbach (1769–1829), s-a măritat ulterior cu nobilul și omul de stat austriac Wilhelm von Droßdik (1771–1859).[3]

Muzicologul german Klaus Martin Kopitz susține că este vorba despre Elisabeth Röckel, căreia apropiații îi spuneau Elise, o cântăreață germană venită la Viena în 1807 sau 1808. Cântăreața era sora lui Joseph August Röckel, cântărețul care a interpretat rolul lui Florestan în opera Fidelio, într-un spectacol dirijat chiar de Beethoven.[4]

Elisabeth Röckel

În România, partitura a fost republicată de Casa de Editură GRAFOART, în 2006 și 2008.

Note

Bibliografie

  • Ludwig Nohl, Neue Briefe Beethovens, Stuttgart: Cotta, 1867
  • Klaus Martin Kopitz, Beethoven, Elisabeth Röckel und das Albumblatt „Für Elise”, Köln, Dohr, 2010, ISBN 978-3-936655-87-2
  • Klaus Martin Kopitz, Beethoven’s ‘Elise’ Elisabeth Röckel: a forgotten love story and a famous piano piece, in: The Musical Times, vol. 161, no. 1953 (Winter 2020), pp. 9–26 (PDF)