În acest articol, vom explora impactul Fluierar negru asupra societății contemporane. De la apariția sa, Fluierar negru a captat atenția și interesul diferitelor sectoare, stârnind dezbateri și controverse în jurul relevanței și semnificației sale. Fenomenul Fluierar negru a pătruns în aspecte cheie ale vieții noastre de zi cu zi, transformând modul în care relaționăm, consumăm informații și înțelegem lumea din jurul nostru. Printr-o analiză detaliată, vom examina diferitele aspecte care gravitează în jurul Fluierar negru, pentru a înțelege influența acesteia asupra culturii, politicii, tehnologiei și relațiilor umane. Printr-o abordare critică, vom încerca să descifrăm complexitățile și nuanțele care caracterizează Fluierar negru, pentru a face lumină asupra impactului său asupra societății contemporane.
Fluierar negru | |
---|---|
![]() | |
Fluierar negru | |
Stare de conservare | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Clasă: | Aves |
Ordin: | Charadriiformes |
Familie: | Scolopacidae |
Gen: | Tringa |
Specie: | T. erythropus |
Nume binomial | |
Tringa erythropus (Pallas, 1764) | |
Modifică text ![]() |
Fluierarul negru (Tringa erythropus) este o pasăre migratoare limicolă din familia scolopacidelor (Scolopacidae), ordinul caradriiformelor (Charadriiformes) care cuibărește în nordul Europei (nordul Scandinaviei și nord vestul Rusiei) și Asiei (nordul Siberiei până la peninsula Ciukotsk) în zonele de tundră împădurită precum și în turbăriile și smârcurile din taiga. Iernează în zonele mediterane din sud-vestul Europei, Africa de nord și ecuatorială, Delta Nilului și Asia de sud (regiunile din jurul golfului Persic, India, sud-estul Chinei, Taiwan, Vietnam, Malaezia). Are o talie de 30 cm, în epoca cuibăritului (vara) penajul este negru cu pete mai deschise în jumătatea posterioară a corpului; iarna și în timpul pasajului penajul este cenușiu cu penele aripilor și ale cozii pătate mai închis și abdomenul alb. Se hrănește cu nevertebrate: viermi, crustacee, moluște și insecte acvatice.
În România este o pasăre de pasaj puțin numeroasă, venind din ținuturile de cuibărit din nordul Europei și Asiei, îndreptându-se spre sud-vestul Europei, Africa și Asia, unde iernează.