Gau

În acest articol, analizăm subiectul interesant al Gau. În acest sens, vom explora diferitele aspecte care fac din Gau un subiect de relevanță și interes astăzi. De la originea și evoluția sa, până la impactul său asupra societății, vom examina în detaliu fiecare aspect al Gau. De asemenea, vom analiza implicațiile pe care Gau le are în diverse domenii, evidențiind importanța sa în domeniile academic, cultural, social și tehnologic. Prin această explorare, vom căuta să punem în lumină nuanțele și complexitățile care caracterizează Gau, oferind o viziune cuprinzătoare care să permită cititorului să înțeleagă amploarea și relevanța sa în contextul actual.

Acest articol este parte a
seriei Nazism.

Gau (pl. Gaue) este un cuvânt german obișnuit, cu traducerea „ținut”, „regiune”. A mai fost și numele unei unități administrativ-teritoriale medievale, nume reintrodus de național-socialiști (naziști) în Germania și Austria, după ce la 30 ianuarie 1934 au desființat structura federală a țării (landurile), în scopul realizării centralismului totalitar. Pentru textul legii corespunzătoare vezi Gesetz über den Neuaufbau des Reichs.

Cuvântul „Gau” se mai regăsește și azi în numele unor ținuturi și regiuni istorice, mai mari sau mai mici, din Germania, Austria și Elveția, așa ca de ex. Rheingau, Torgau, Pinzgau, cantonul elvețian Turgovia (în germană: Thurgau), unde nu are o conotație nazistă.

În România unitatea administrativă echivalentă a fost ținutul.

Gauleiter

Șeful unei „Gau” se numea „Gauleiter” (Leiter însemnând "conducător"). De exemplu, criminalii naziști Joseph Goebbels și Baldur von Schirach au fost Gauleiter, primul al Berlinului și al doilea al orașului Viena.

Vezi și


 Acest articol despre Germania nazistă este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!.