Astăzi, Heron din Alexandria este un subiect de mare relevanță în societatea noastră. De la origini și până la impactul său astăzi, Heron din Alexandria a generat un mare interes în rândul experților și al publicului larg. Influența sa a fost resimțită în diferite aspecte ale vieții noastre de zi cu zi, de la politică la economie, inclusiv cultură și tehnologie. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Heron din Alexandria, de la importanța sa istorică până la rolul său în lumea contemporană. În plus, vom analiza diferitele perspective care există în jurul Heron din Alexandria, cu scopul de a înțelege mai bine sfera și sensul acesteia în societatea actuală.
Heron din Alexandria | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Ἥρων ![]() |
Născut | 10 d.Hr.[1] ![]() Alexandria, Imperiul Roman[2] ![]() |
Decedat | 75 d.Hr. (65 de ani)[1] ![]() Alexandria, Imperiul Roman[3] ![]() |
Ocupație | matematician fizician mechanical automaton engineer inginer inventator ![]() |
Limbi vorbite | limba greacă veche[4] ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Heron din Alexandria (greacă: Ήρων ο Αλεξανδρεύς) (c. 10 - 70 d.Hr.) a fost un matematician, enciclopedist și inginer grec ce a trăit în Alexandria, Egipt, Imperiul Roman.
A fost descris prin statutul de cel mai mare experimentator al Antichității și ca reprezentatant al tradiției științifice eleniste [5][6].
Despre viața acestui om nu se cunosc detalii, în ciuda faptului că numele său este legat de istoria învățământului, fiind primul din lume care a deschis o școală politehnică, la Alexandria, Egipt, unde a activat toată viața, ca profesor și conducător.
A adus contribuții în geometrie, astronomie, fizică, tehnică, matematică. A stabilit formula pentru aria rombului (ca semiprodusul diagonalelor); a determinat volumele corpurilor; a tratat problema duplicării cubului; a redat metoda de determinare aproximativă a rădăcinii cubice, a definit termeni tehnici din geometrie.
I se atribuie formula lui Heron de calcul al ariei unui triunghi cunoscând lungimile laturilor. Demonstrația lui Heron se bazează pe cinci propoziții geometrice[7]. Prima propoziție se referă la punctul de intersecție al bisectoarelor unghiurilor unui triunghi ce constituie centrul cercului înscris în triunghi. Următoarele două propoziții se aplică triunghiurilor dreptunghice iar ultimele două patrulaterelor înscrise în cerc.
C. de Sabata, M. Borneas, B. Rothenstein, A. Munteanu, Bazele fizice ale conversiei energiei solare, Editura Facla, 1982
|titlelink=
(ajutor)
Hero of Alexandria lived c. AD 60, variously described as an Egyptian scientist and a Greek engineer, was the greatest experimentalist of antiquity.Parametru necunoscut
|chapter-url-access=
ignorat (ajutor)