Hugo de Vries

În lumea de astăzi, Hugo de Vries a devenit un subiect de interes general care acoperă diverse domenii ale vieții de zi cu zi. Odată cu progresul tehnologiei și al schimbărilor socioculturale, Hugo de Vries s-a poziționat ca un element cheie în modul în care interacționăm cu mediul, relaționăm cu ceilalți și abordăm provocările secolului XXI. De la influenți Hugo de Vries până la tendințe care dau tonul în domenii atât de diverse precum sănătatea, educația, politica și economia, acest fenomen are un impact semnificativ asupra societății de astăzi. În acest articol, vom explora în detaliu rolul fundamental pe care Hugo de Vries îl joacă astăzi, analizându-i implicațiile și proiectând relevanța sa în viitor.

Hugo de Vries
Date personale
Născut[5][6][7][1][8] Modificați la Wikidata
Haarlem, Țările de Jos[1][9][10] Modificați la Wikidata
Decedat (87 de ani)[5][11][7][8][12] Modificați la Wikidata
Lunteren⁠(d), Ede, Gelderland, Țările de Jos[10] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Țărilor de Jos Modificați la Wikidata
Ocupațiebotanist​
biolog
genetician​
profesor universitar​
cadru didactic universitar​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba neerlandeză[6][13] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniubotanică  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea din Amsterdam[1]  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea din Leiden  Modificați la Wikidata
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra
Academia Regală Suedeză de Științe
Bayerische Akademie der Wissenschaften​
Academia de Științe a URSS​
Academia Regală Neerlandeză de Arte și Științe
Academia Maghiară de Științe
Kungliga Fysiografiska Sällskapet i Lund]
Academia Americană de Arte și Științe​
Accademia Nazionale dei Lincei
Academia Rusă de Științe
Academia de Științe din Berlin
Academia Leopoldină
Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii​
Academia de Științe din Torino​[2]  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentruDe ademhaling der planten]
Het leven der bloem]
De voeding der planten]  Modificați la Wikidata
PremiiMedalia Darwin ()[3]
Medalia Linné ()
membru străin al Royal Society​ ()[4]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Hugo Marie de Vries (n. 16 februarie 1848 - d. 21 mai 1935) a fost un botanist neerlandez și unul dintre primii geneticieni. I se atribuie introducerea conceptului de genă, redescoperirea legilor eredității ale lui Gregor Mendel și dezvoltarea teoriei mutațiilor genetice.

Biografie

S-a născut la Haarlem. Tatăl său, Gerrit de Vries, a fost avocat și ministru al Justiției sub domnia regelui Willem al III-lea. Mama sa, Maria Everardina Reuvens, a fost fiica lui Jacob Christiaan Reuvens, primul profesor de arheologie de la Universitatea din Leiden.

Încă de tânăr, Hugo de Vries manifestă interes pentru botanică, obținând mai multe premii pentru ierbarele sale în perioada de gimnaziu, petrecută la Haarlem și Haga.

În 1866 intră la Universitatea Leiden pentru a-și desăvârși studiile botanice pe care le încheie în 1870.

Contribuții

Hugo de Vries este atras de concepția evoluționistă[14] și scrie o dizertație pe tema efectului căldurii asupra creșterii plantelor, lucrare în care a introdus și câteva din afirmațiile lui Darwin.

Redescoperirea geneticii

În 1889, de Vries a emis ipoteza existenței "pangenelor", acum numite "gene" și folosit-o ca argument pentru explicarea mecanismului evoluției în salturi. Așadar, de Vries confirmă și dezvoltă evoluționismul lui Darwin. Pentru aceasta s-a bazat și pe Legile lui Mendel care fuseseră uitate și pe care de Vries le-a redescoperit în 1900.[15]

Pentru a demonstra această teorie a "pangenelor", care inițial nu a fost luată în considerație, de Vries realizează o serie de încrucișări ale plantei Oenothera lamarckiana.[16]

Teoria mutațiilor

În locul gradualismului susținut de Darwin, de Vries introduce conceptul de mutație în salturi.[17] Ca reacție la stresul exercitat de mediul înconjurător, pot apărea mutații radicale la indivizi, chiar în generația care succede, astfel apărând noi specii.

Lucrări

  • 1889: Intracellular Pangenesis;
  • 1901 - 1903: Die Mutationstheorie ("Teoria mutațiilor");[18]
  • 1905: Species and Varieties: Their Origin by Mutation ;
  • 1908: Plant Breeding[19] ("Creșterea plantelor").

Importanța operei sale

Conceptele și teoriile lui de Vries au fost continuate de geneticianul britanic William Bateson (1861-1926) și biologul american Thomas H. Morgan (1866-1945).

Ulterior, această dispută dintre teoria graduală și cea a salturilor a fost rezolvată prin apariția, prin anii 30 ai secolului al XX-lea, a teoriei sintetice a evoluției sau neo-darwinismul, valabil până astăzi.

Apreciere și recunoștință

Note

  1. ^ a b c Onze Hoogleeraren, p. 313 
  2. ^ www.accademiadellescienze.it, accesat în  
  3. ^ https://docs.google.com/spreadsheets/d/1dsunM9ukGLgaW3HdG9cvJ_QKd7pWjGI0qi_fCb1ROD4/pubhtml?gid=216486814&single=true  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ List of Royal Society Fellows 1660-2007 (PDF), p. 366 
  5. ^ a b Hugo de Vries, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  6. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  7. ^ a b Hugo De Vries, www.accademiadellescienze.it, accesat în  
  8. ^ a b Hugo De Vries, Hrvatska enciklopedija] 
  9. ^ Де Фриз Хуго, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)​ 
  10. ^ a b www.accademiadellescienze.it, accesat în  
  11. ^ Hugo de Vries, SNAC, accesat în  
  12. ^ Де Фриз Хуго, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)​ 
  13. ^ CONOR.SI​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  14. ^ În 1859, Darwin publicase Originea speciilor (On the Origin of Species by Means of Natural Selection).
  15. ^ Redescoperirea legilor lui Mendel mai este atribuită și botanistului german Carl Correns (1864 - 1933) și agronomului austriac Erich von Tschermak-Seysenegg (1871 - 1962).
  16. ^ Un fel de primulă, "ciuboțica-cucului", plantă cu floarea galbenă, ce crește în mod spontan.
  17. ^ Aceasta se confirmă mai ales în regnul vegetal.
  18. ^ În 1910 - 1911, au apărut și edițiile în engleză (The Mutation Theory ).
  19. ^ În 1908 a apărut și ediția în germană.