Icter

În acest articol, vom explora importanța lui Icter în societatea actuală. De la relevanța sa în istorie până la impactul său asupra lumii moderne, Icter a fost un subiect de interes constant pentru academicieni, experți și oamenii obișnuiți deopotrivă. Printr-o analiză detaliată și exhaustivă, vom examina diferitele fațete ale Icter și influența acesteia asupra diferitelor aspecte ale societății, culturii și vieții de zi cu zi. În plus, vom aborda controversele și dezbaterile care au înconjurat Icter, precum și evoluția sa în timp. Acest articol își propune să ofere o viziune completă și echilibrată a Icter, pentru a-i aprofunda înțelegerea și aprecierea în contextul actual.

Icter

Bolnav de icter
Specialitatemedicină internă
boli infecțioase
hematologie
gastroenterologie  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9782.4  Modificați la Wikidata
ICD-10R17  Modificați la Wikidata
ICD-9-CM782.4  Modificați la Wikidata
DiseasesDB7038
MedlinePlus003243
Patient UKIcter
MeSH IDD007565[1]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Icterul (latină: icterus, popular: gălbeneală, gălbinare) este un sindrom clinic observat în bolile ficatului și ale vezicii biliare. Icterul reprezintă colorația galbenă a pielii, sclerei și a mucoaselor bolnavului, provocată de impregnarea acestora cu pigmenții biliari (în specială bilirubină) aflați în exces în circuitul sanguin, conduție denumită hiperbilirubinemie.[2][3] Icterul este adesea asociat cu prurit.[4]

După modul de manifestare și de cauza care îl determină se pot aminti mai multe forme de icter: subicter, icterul hemoragic, icterul mecanic (prin obstrucția căilor biliare).

Hiperbilirubinemia poate fi de două tipuri: neconjugată (indirectă) și conjugată (directă),[5] la bilirubina conjugată poate fi confirmată prin determinarea bilirubinei în urină.[6]

Note

  1. ^ Human Phenotype Ontology release 2018-03-08, accesat în  
  2. ^ „Jaundice”. MedlinePlus. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Buttaro, Terry Mahan; Trybulski, JoAnn; Polgar-Bailey, Patricia; Sandberg-Cook, Joanne (). Primary Care: A Collaborative Practice (în engleză) (ed. 4). Elsevier Health Sciences. p. 690. ISBN 0323075851. Arhivat din original la . 
  4. ^ Bassari, R; Koea, JB (). „Jaundice associated pruritis: a review of pathophysiology and treatment”. World Journal of Gastroenterology. 21 (5): 1404–13. doi:10.3748/wjg.v21.i5.1404. PMC 4316083 Accesibil gratuit. PMID 25663760. 
  5. ^ Winger, J; Michelfelder, A (septembrie 2011). „Diagnostic approach to the patient with jaundice”. Primary care. 38 (3): 469–82; viii. doi:10.1016/j.pop.2011.05.004. PMID 21872092. 
  6. ^ Roche, SP; Kobos, R (). „Jaundice in the adult patient”. American Family Physician. 69 (2): 299–304. PMID 14765767. 

Legături externe

Acest articol legat de patologie, o boală este un ciot. Poți ajuta Wikipedia prin completarea lui !
Vezi Proiectul Medicină.