În lumea globalizată de astăzi, Ileana Predescu a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru diverse industrii și societăți. De la impactul său asupra economiei, politicii, culturii și chiar vieții de zi cu zi a oamenilor, Ileana Predescu a căpătat o importanță semnificativă la nivel mondial. Pe măsură ce trece timpul, Ileana Predescu continuă să fie subiect de dezbatere și analiză, creând atât oportunități, cât și provocări pentru cei implicați în studiul și înțelegerea sa. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Ileana Predescu, influența sa în diferite domenii și modul în care evoluția sa a marcat un înainte și un după în istoria contemporană.
A jucat timp de patru decenii la Teatrul Bulandra în numeroase roluri, precum Regina din „Hamlet” de Shakespeare, în 1985, regia Alexandru Tocilescu. A debutat în „Pădurea” de A. O. Ostrovski (12 mai 1951), avându-i ca parteneri pe Lucia Sturdza Bulandra, Emil Botta, Jules Cazaban, Ștefan Ciubotărașu, Octavian Cotescu. A putut fi văzută și pe scena Teatrului Nottara în „Scaunele”, de Eugen Ionescu în 1965, având rolul Bătrânei și Constantin Rauțchi în rolul eroului principal. A rămas cunoscută prin rolurile interpretate în piesele „Cum vă place”, „Leonce și Lena”, „Menajeria de sticlă”, „Cezar și Cleopatra”, „Hamlet”, „Profesiunea doamnei Warren”, „Arsenic și dantelă veche” sau „Woyzeck”.
Ileana Predescu a fost căsătorită cu regizorul George Rafael (1920 - 1984). [2]
Iată femeia pe care o iubesc (1981) - doamna cu dubla personalitate: doamna Nicolaide (proprietara întreprinderilor Vitex) de luni pana sâmbătă la prânz și de sâmbătă de la prânz pana luni pretinde a fi regina Ecaterina a II-a a Rusiei.
Surorile (1984) - Eleonora Gorăscu, sora nebună a Catincăi
Un înger pe Planeta Cinema - Ileana Predescu (film TV, 1997) - ea însăși
Distincții
Medalia Muncii (9 iunie 1954) „pentru merite deosebite în domeniul artei teatrale”[3]
Ordinul Muncii clasa a III-a (25 decembrie 1957) „cu prilejul împlinirii a zece ani de activitate a Teatrului Municipal din București, pentru merite deosebite în activitatea artistică”[4]
titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne (18 august 1964) „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”[5]
Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (6 noiembrie 1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”[6]
^Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 231 din 9 iunie 1954 pentru conferirea „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor oameni de artă și tehnicieni de la Teatrul Municipal din București, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul III, nr. 29, 16 iunie 1954, p. 222.
^Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 594 din 25 decembrie 1957 pentru conferirea titlului de „Artist al poporului din Republica Populară Romînă”, „Artist Emerit al Republicii Populare Romîne”, a ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne”, a „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor actori și tehnicieni de la Teatrul Municipal din București, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VI, nr. 37, 31 decembrie 1957, pp. 310–311.
^Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 514 din 18 august 1964 pentru conferirea de titluri unor cadre artistice, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 12, 27 august 1964, p. 94.
^Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul III, nr. 96, Partea I, marți 7 noiembrie 1967, pp. 770–771.
Bibliografie
Enciclopedia marilor personalități din istoria, știința și cultura românească de-a lungul timpului. vol. 3. București: Editura Geneze, 2001.