Insula Sahalin

Insula Sahalin este un subiect care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. De-a lungul istoriei, a generat mare interes și intrigi, stârnind dezbateri, investigații și discuții pasionale. De la origini și până în prezent, Insula Sahalin a jucat un rol crucial în societate, influențând indivizi, comunități și culturi din toate colțurile planetei. Pe măsură ce continuăm să explorăm și să descoperim mai multe despre Insula Sahalin, implicațiile sale și impactul său asupra lumii moderne, este esențial să înțelegem importanța și implicațiile sale asupra vieții de zi cu zi. În acest articol, vom arunca o privire în profunzime asupra Insula Sahalin, explorând istoria, relevanța actuală și viitorul posibil, pentru a oferi o viziune holistică asupra acestui fenomen.

Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol.
Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor.
Insula Sahalin
Nume în limba locală: Сахалин
Geografie
Insula Sahalin se află în Rusia
Insula Sahalin
PozițieOrientul Îndepărtat Rus, Oceanul Pacific
Ocean/MareMarea Japoniei
North Pacific Ocean]  Modificați la Wikidata
Coordonate50°30′N 143°00′E ({{PAGENAME}}) / 50.5°N 143°E
Număr total de insule1
Suprafață72.492 km²
Lungime950 km  Modificați la Wikidata
Lățime160 km  Modificați la Wikidata
Cel mai înalt punctLopatin (1.609 m)
Țară
Rusia
Cel mai mare orașIujno-Sahalinsk (174.203)
Demografie
Populație580.000 (2005)
Densitate8 loc/km²
Grupuri etniceRuși, coreeni, nivhi, oroci, evengi și iacuți
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Nu confundați cu Insula Sacalin.

Sahalin (în rusă Сахалин) este o insulă situată în Nordul Oceanului Pacific, între 45°50' și 54°24' N, care aparține Rusiei și face parte din regiunea Sahalin. Aceasta este cea mai mare insulă a Rusiei, și este situată în imediata apropiere a coastei estice a Rusiei continentale și în nordul Japoniei. Sahalinul este scăldat de Marea Ohotsk și Marea Japoniei, și este despărțit de Asia continentală prin strâmtoarea Tătară și de insula Hokkaidō prin strâmtoarea La Pérouse.

În cursul secolelor al XIX-lea și al XX-lea insula Sahalin a fost revendicată atât de Rusia cât și de Japonia. Aceasta a dus la dispute între cele două țări, pentru control asupra insulei. Rusia a cucerit insula de la japonezi odată cu sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial.

Clima

Capul Tihii, Sahalin
Parametri / Luni I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An
Temperatura maximă, ºС 4,3 4,1 9,5 23,0 25,0 30,8 30,6 32,2 28,7 22,8 17,5 7,4 32,2
Maxima zilnică medie, ºС −5,7 −5,5 0,4 6,2 12,1 18,3 21,1 23,6 20,0 12,7 3,7 −3,1 8,8
Temperatura medie, ºС −11,2 −10,9 −4,9 1,7 7,2 12,4 16,5 17,6 13,6 6,6 −0,8 −8,6 3,3
Minima zilnică medie, ºС −15,7 −16,6 −9,6 −2,7 2,1 8,3 12,2 15,0 9,1 1,8 −4,6 −11,7 −1,0
Temperatura minimă, ºС −29,5 −30,5 −25,0 −14,5 −4,7 −0,8 3,0 4,2 −2,1 −8,0 −16,5 −26,0 −30,5
Cantitatea de precipitații, mm 60 61 53 61 70 76 90 101 99 90 81 81 938

Referințe

  1. ^ „Islands by Land Area”. Island Directory. United Nations Environment Program. . Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie

  • C. H. Hawes, In the Uttermost East (London, 1903). (P. A. K.; J. T. BE.)
  • A Journey to Sakhalin (1895), by Anton Cehov, including:
    • Saghalien Island (1891–1895)
    • Across Siberia
  • Sakhalin Unplugged (Yuzhno-Sakhalinsk, 2006) by Ajay Kamalakaran
  • John J. Stephan, Sakhalin: a History. Oxford: Clarendon Press, 1971.
  • Александров С. М. Остров Сахалин. — Moscova: Наука, 1973. — 183 с.
  • Василевский А. А. Каменный век острова Сахалин. — Южно-Сахалинск: Сахалинское книжное издательство, 2008. — 411 с.
  • Исаченко А. Г., Шляпников А. А. Сахалин // Природа мира: Ландшафты. — Moscova: Мысль, 1989. — 504 с.
  • Южная часть Дальнего Востока. — Moscova: Наука, 1969. — 422 с.
  • Атлас Сахалинской области. — Moscova: ГУГК при СМ СССР, 1967. — 135 с.
  • Справочник по физической географии Сахалинской области / Сост. З. Н. Хоменко. — Южно-Сахалинск: Сахалинское книжное издательство, 2003. — 112 с.

Legături externe