Ioan Sabo

În acest articol vom explora lumea fascinantă a lui Ioan Sabo și toate dimensiunile care o înconjoară. De la origini și până la impactul de astăzi, ne vom cufunda într-o călătorie care ne va conduce să-i descoperim multiplele fațete și posibilele interpretări. Ioan Sabo este un subiect care a stârnit interesul multor oameni de-a lungul istoriei, iar în acest articol vom încerca să facem lumină asupra misterelor sale și să dezvăluim posibilele sale semnificații. Pregătește-te să intri într-un univers plin de surprize și descoperiri, în timp ce explorăm împreună tot ce are de oferit Ioan Sabo. Nu rata!

Ioan Sabo
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Istrău, Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
Decedat (74 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Gherla, Cluj, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Cetățenie Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Română Unită cu Roma Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot catolic
episcop catolic Modificați la Wikidata

Ioan Sabo, scris uneori Szabó, (n. , Istrău, Imperiul Austriac – d. , Gherla, Cluj, Austro-Ungaria) a fost al patrulea episcop al Eparhiei de Gherla. Mihail Pavel l-a hirotonit episcop în data de 3 august 1879 în Catedrala Sfântul Nicolae din Oradea, Eparhia Gherlei neavând la momentul respectiv o catedrală reprezentativă.[2]

În anul 1904 episcopul Ioan Sabo a obținut de la Ministerul Cultelor de la Budapesta, suma de 80.000 de coroane de aur, bani necesari pentru realizarea Catedralei din Gherla. Zidirea bisericii s-a încheiat în data de 4 decembrie 1906. Sfințirea acesteia fost făcută de episcopul Ioan Sabo în ziua de 24 noiembrie 1907.[3]

Episcopul Sabo este și ctitorul Bisericii vicariale „Sf. Nicolae” din Năsăud, cunoscută și sub numele de „biserica grănicerilor”, sfințită în anul 1884.

Episcopul Sabo a fost înmormântat în cripta Catedralei greco-catolice din Gherla, ctitoria sa.

Vezi și

Note

  1. ^ a b „Ioan Sabo”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ Bishop Ioan Szabó, catholic-hierarchy.org. Accesat la 1 mai 2021.
  3. ^ Victor Bojor, Canonicii Diecezei Gr. Cat. de Gherla, Cluj 1937, pag. 15.