În lumea de astăzi, Johann Gottlieb Fichte a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru oamenii de toate vârstele și zonele societății. Din ce în ce mai mulți oameni caută informații și cunoștințe despre Johann Gottlieb Fichte, fie pentru impactul său asupra vieții de zi cu zi, implicațiile sale pentru societate sau relevanța sa istorică. Odată cu atenția din ce în ce mai mare acordată lui Johann Gottlieb Fichte, este esențial să înțelegem pe deplin toate aspectele legate de acest subiect. În acest articol, vom explora în profunzime diverse aspecte ale Johann Gottlieb Fichte, de la origini până la impactul său astăzi, pentru a oferi o viziune completă și detaliată asupra acestui subiect de interes general.
Johann Gottlieb Fichte | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1][2][3][4][5] ![]() Rammenau, Saxonia, Germania[6][7] ![]() |
Decedat | (51 de ani)[2][8][9][10][11] ![]() Berlin, Regatul Prusiei[6][12] ![]() |
Înmormântat | cimitirul din Dorotheenstadt ![]() |
Cauza decesului | cauze naturale (tifos[13]) ![]() |
Căsătorit cu | Johanna Rahn (din )[14][15] Johanna Fichte ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | filozof cadru didactic universitar scriitor ![]() |
Locul desfășurării activității | Jena[16] Berlin[16] Zurich[16] ![]() |
Limbi vorbite | limba germană[8][17] ![]() |
Semnătură | |
Modifică date / text ![]() |
Johann Gottlieb Fichte (n. 19 mai 1762 – d. 27 ianuarie 1814) a fost filosof german, cunoscut ca părinte al idealismului german și ca urmaș al lui Kant.
S-a născut în 1762 la Rammenau într-o familie de țesători. Un om înstărit a remarcat extraordinara inteligență nativă a băiețelului care păștea gâștele pe islaz și l-a trimis la studii. Fichte a studiat teologia la Jena și Leipzig. În 1794 a fost numit profesor de filozofie la Universitatea din Jena. Într-o vreme în care era foarte strâmtorat cu banii, l-a vizitat pe Kant la Königsberg, pentru a solicita un împrumut și pentru a primi sfaturi în privința filosofiei. Nu s-a ales decât cu sfaturi, însă vizita a fost, până la urmă, norocoasă. Prima scriere fichteană importantă, Versuch einer Kritik aller Offenbarung, a apărut fără numele autorului pe copertă.
Recenzenții au crezut că este o lucrare a lui Kant și au lăudat-o din belșug. Fichte a devenit celebru peste noapte în clipa în care s-a aflat că este autorul cărții cu pricina. A fost una dintre cele mai spectaculoase acțiuni de manipulare a comunității științifice din istoria culturii. Un debutant genial i-a transformat pe Kant și pe cerberii filosofiei oficiale în agenții lui publicitari. Opiniile sale politice și religioase nonconformiste i-au creat lui Fichte numeroși inamici în rândurile puterii. Acești inamici au încercat în 1799 să-l elimine din viața publică, înscenând o acțiune de dezinformare în doi timpi a opiniei publice.
Mai întâi ei au lansat zvonul că Fichte este autorul unei scrieri anonime în care era atacat creștinismul, apoi l-au acuzat de ateism. Operațiunea nu a reușit. Fichte a continuat să-și țină imperturbabil cursurile private în Berlinul ocupat de trupele lui Napoleon, ba mai mult, tematica lor a fost adaptată la împrejurări. Din aceste cursuri a ieșit scrierea Reden an die deutsche Nation, în care autorul încercă să trezească sentimentele patriotice ale germanilor.
Numit în 1809 profesor la Universitatea din Berlin, Fichte a urcat în ierarhia academică îndeplinind pentru puțină vreme, succesiv, funcțiile de decan al Facultății de filosofie și rector al Universității (a fost primul rector ales de corpul profesoral).
S-a stins din viață în 1814, răpus de tifos.
|title=
(ajutor)
|title=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)