În lumea de astăzi, Joseph Ludwig Raabe a căpătat o relevanță fără precedent. Fie că este în domeniul politicii, tehnologiei, științei sau culturii, Joseph Ludwig Raabe a devenit un subiect de dezbatere și reflecție constantă. Implicațiile și repercusiunile sale ajung în toate sferele societății, generând atât entuziasm, cât și controverse. În acest articol, vom explora în detaliu impactul Joseph Ludwig Raabe în diverse domenii, analizând diferitele sale fațete și oferind o viziune globală asupra influenței sale în lumea de astăzi.
Joseph Ludwig Raabe | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [2][3][4] ![]() Brodî, Regatul Galiției și Lodomeriei, Imperiul Austriac[5] ![]() |
Decedat | (57 de ani)[3][6][4] ![]() Zürich, cantonul Zürich, Elveția[7] ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | matematician cadru didactic universitar ![]() |
Activitate | |
Alma mater | Universitatea Tehnică din Viena Universitatea din Zürich[1] ![]() |
Organizație | Universitatea din Zürich ![]() |
Premii | doctor honoris causa () ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Joseph Ludwig Raabe (n. , Brodî, Regatul Galiției și Lodomeriei, Imperiul Austriac – d. , Zürich, cantonul Zürich, Elveția) a fost un matematician elvețian.
Este cunoscut pentru criteriul lui Raabe, criteriu de convergență pentru serii. De asemenea, mai este cunoscut pentru "integrala Raabe" asupra funcției gamma:
Deoarece provenea dintr-o familie săracă, în tinerețe a fost nevoit să se întrețină dând lecții particulare. În 1820 începe studiul matematicii la Politehnica din Viena. În toamna lui 1831 se mută la Zürich, ca doi ani mai târziu să obțină doctoratul. Ocupă succesiv funcțiile de profesor de gimnaziu și apoi profesor universitar. Astfel, în 1855 ocupă catedra de Matematică la ETH Zürich.
|titlelink=
(ajutor)
|title=
(ajutor)