În lumea de astăzi, Krampus a devenit un subiect de interes și relevanță crescând. Fie din cauza impactului său asupra societății, economiei sau vieții de zi cu zi a oamenilor, Krampus este o problemă pe care nu o putem ignora. În acest articol, vom explora în profunzime toate aspectele legate de Krampus, de la originile și evoluția sa până la influența sa în diferite domenii. Vom analiza modul în care Krampus a transformat modul în care trăim și cum va continua să ne modeleze viitorul. În plus, vom examina potențialele implicații și provocări pe care le prezintă Krampus, precum și oportunitățile și beneficiile pe care le poate aduce. Pregătește-te să te cufunzi într-o călătorie de descoperire și reflecție despre Krampus, un subiect care ne va marca fără îndoială prezentul și viitorul.
În folclorul central-european, Krampus este o figură cu coarne, antropomorfe, descrisă drept „jumătate capră, jumătate demon”,[1] care, în perioada Crăciunului, pedepsește copiii care s-au comportat urât, în contrast cu Sfântul Nicolae, care răsplătește cu cadouri pe cei care s-au comportat bine. Krampus este unul dintre însoțitorii Sfântului Nicolae din mai multe regiuni, printre care Austria, Bavaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Italia de Nord, inclusiv Tirolul de Sud și provincia Trento, Slovacia și Slovenia.[2] Originea figurii este neclară; unii folcloriști și antropologi au postulat-o ca având origini precreștine.
În paradele tradiționale și în evenimente precum Krampuslauf (engleză: Krampus run), participă tineri îmbrăcați ca Krampus; astfel de evenimente apar anual în majoritatea orașelor alpine.[3] Krampus este prezentat pe felicitările de vacanță numite Krampuskarten.