Kupa (râu)
În lumea de astăzi, Kupa (râu) este un subiect care a captat atenția oamenilor din toate categoriile sociale. Cu un impact semnificativ asupra societății, vieții de zi cu zi și culturii, Kupa (râu) a apărut ca un subiect crucial de conversație astăzi. De la influența sa asupra modului în care comunicăm până la impactul său asupra economiei globale, Kupa (râu) a generat dezbateri pasionale și o serie de opinii divergente. În acest articol, vom explora în profunzime impactul Kupa (râu) asupra vieților noastre, examinând implicațiile sale la nivel personal, social și global.
| Kupa | |
 | |
| Date geografice | |
|---|---|
| Bazin hidrografic | Bazinul Dunării  |
| Emisar | Râul Sava |
| Date hidrologice | |
| Lungimea cursului de apă | 297,4 km |
| Date generale | |
| Țări traversate | Croația Slovenia |
| Afluenți | Odra, Lahinja, Dobra, Korana, Râul Glina |
Modifică date / text  | |
Kupa (pronunție în croată: ) sau Kolpa (pronunție în slovenă: sau ; din latină Colapis în epoca romană; în maghiară Kulpa) este un afluent de dreapta al râului Sava. Kupa formează o graniță naturală între nord-vestul Croației și sud-estul Sloveniei. Are o lungime de 297 de kilometri,[1] din care partea de graniță are o lungime de 118 kilometri,[2] iar restul este situat în Croația.[3]
Nume
Despre numele Colapis, folosit în antichitate, se presupune că provine de la rădăcinile proto-indo-europene *quel- „întoarce, șerpuiește” și *ap- „apă”, adică „apă șerpuitoare”. O interpretare alternativă este *(s)kel- / *skul- „strălucitor, strălucitor”, adică „râu limpede”.[4]
Curs
Kupa își are izvorul în Croația, în regiunea muntoasă Gorski Kotar(d), la nord-est de Rijeka, în zona Parcului Național Risnjak. Curge câțiva kilometri spre est, unde micul râu Čabranka(d) se varsă din stânga sa, înainte de a ajunge la granița cu Slovenia.
Apoi continuă spre est, între regiunea Carniola Albӑ (în slovenă Bela krajina, în germană Weißkrain sau Weiße Mark)[5] în nord și Croația centrală sau Croația propriu-zisă (în croată Hrvatska) în sud. În Kupa, la Primostek, se varsă râul Lahinja(d) din stânga sa, apoi trece de Vrbovsko și în cele din urmă se desparte de zona de frontieră cu Slovenia, trecând de Metlika.
Apoi Kupa ajunge în orașul Karlovac, unde primește aflux de la alte două râuri din dreapta, Dobra(d) și Korana(d) (în care, la rândul său, curge râul Mrežnica(d)). Kupa continuă să curgă spre est, unde se contopește cu Glina din dreapta undeva la vest de localitatea Slana(d), ce aparține comunei Petrinja. Apoi Kupa trece prin două orașe mici numite Šišinec și Brkiševina, apoi curge spre orașul Sisak unde se contopește cu Odra din stânga și, după ce trece prin centrul orașului Sisak, se varsă în râul Sava.
Poluare
Destul de nepoluat în aval de Karlovac, Kupa de sus este un loc popular pentru scăldat în timpul verii. Secțiunea de la Stari Trg până la Fučkovci face parte din 2006 din rezervația naturală slovenă Krajinski Park Kolpa.
Parametrii hidrologici ai râului Kupa sunt monitorizați în mod regulat la Radenci, Kamanje, Karlovac, Jamnička Kiselica și Farkašić.[6]
Vezi și
Referințe
- ^ „Sava River Basin Analysis Report” (PDF). International Sava River Basin Commission. septembrie 2009. p. 13. Arhivat din original (PDF, 9.98 MB) la .
- ^ Rivers, longer than 25 km, and their catchment areas, Statistical Office of the Republic of Slovenia
- ^ Surface streams and water balance of Slovenia, Ministry of the Environment and Spatial Planning
- ^ Šimunović 2013, pp. 205–206.
- ^ Ferenc, Tone (1988). "Dolenjska". Enciklopedija Slovenije. Vol. 2. Ljubljana: Mladinska knjiga. p. 287.
- ^ „Daily hydrological report”. meteo.hr. Croatian Meteorological and Hydrological Service(d). Accesat în .
Bibliografie
- Šimunović, Petar (martie 2013). „Predantički toponimi u današnjoj (i povijesnoj) Hrvatskoj” [Pre-Roman placenames in present-day (and historical) Croatia] (PDF). Folia Onomastica Croatica (în croată). Zagreb: Croatian Academy of Sciences and Arts(d) (22): 147–214. Accesat în .
Lectură suplimentară
- Kekuš, Milan (). „Geomorfološke osobine doline Kupe između Karlovca i Siska” (PDF). Hrvatski geografski glasnik (în croată). 46 (1): 21–50. Accesat în .
