Limba nordică veche
În acest articol, vom explora subiectul Limba nordică veche în profunzime. De la originea și evoluția sa până la impactul său asupra societății actuale, vom analiza toate aspectele relevante legate de Limba nordică veche. Pe parcursul articolului, vom examina diferite perspective și opinii ale experților în domeniu, cu scopul de a oferi o viziune completă și obiectivă a Limba nordică veche. În plus, vom evidenția exemple concrete și studii de caz care vor ilustra importanța și relevanța Limba nordică veche astăzi. Fără îndoială, acest articol va fi o citire obligatorie pentru toți cei interesați să înțeleagă în detaliu fenomenul Limba nordică veche.
| Nordică veche dǫnsk tunga, dansk tunga (limba daneză), norrœnt mál (limba nordică) | |
| Vorbită în | Scandinavia, Islanda, Insulele Feroe, Irlanda, Anglia și Țara Galilor, Insula Man, Normandia, Vinland, Volga |
|---|---|
| Perioadă de existență | 800 d.H.- ca. 1300 |
| Sistem de scriere | scriere runică, mai apoi alfabetul latin |
| Clasificare | |
Limbile indo-europene
| |
| Statut oficial și codificare | |
| ISO 639-2 | non |
| ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | non |
| Răspândire în lume | |
 | |
| Puteți vizita Wikipedia în nordică veche. | |
| Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text  | |
Limba nordică veche este o limbă germanică de nord, care era vorbită de scandinavi și de locuitorii teritoriilor ocupate de vikingi până prin 1300. Schimbările care deosebesc limba nordică veche de limba proto-nordică au fost terminate cam prin sec. al VIII-lea, iar o a doua perioadă de tranziție a fost de la mijlocul până la sfârșitul sec. al XIV-lea, când limbile germanice de nord moderne s-au izolat întratât încât au devenit limbi de sine stătătoare.
Majoritatea vorbitorilor vorbeau dialectul nordic vechi de est, în regiunea unde care sunt actualmente Suedia și Danemarca. Dar între cele două dialecte majore (de est și de vest) nu existau granițe clar definite.
Cu timpul limba nordică veche s-a împărțit în limba suedeză, limba daneză, limba faroeză, limba islandeză și limba norvegiană.
Fonologia
Vocale
| Vocale anterioare | Vocale posterioare | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Nerotunjite | Rotunjite | Nerotunjite | Rotunjite | |||||
| Închise | ||||||||
| Semideschise | ||||||||
| Deschise | () | |||||||
Consoane
| Labiale | Dentale | Alveolare | Palatale | Velare | Labiovelare | Glotale | |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Ocluzionale | |||||||
| Nazale | () | ||||||
| Fricative | () | () | () () | ||||
| Vibrante | |||||||
| Aproximante | |||||||
| Lateral aproximante |
Ortografia
| Foneme | sec. 9-10 | sec. 11-13 | sec. 12-14 | Nordica veche standardizată |
|---|---|---|---|---|
| /p/ | ᛒ | ᛔ, ᛕ | p | p |
| /b/ | ᛒ | ᛒ | b | b |
| /f/ | ᚠ | ᚠ | f | f |
| /v/ | ᚠ | ᚡ | f, ff, u, ffu | f |
| /t/ | ᛏ | ᛐ | t | t |
| /d/ | ᛏ | ᛑ | d | d |
| /θ/ | ᚦ | ᚦ | þ, th | þ |
| /ð/ | ᚦ | ᚧ | þ, th | ð |
| /s/ | ᛋ | ᛌ | s | s |
| /ts/ | ᛋ | ᛌ | s, z | z |
| /k/ | ᚴ | ᚴ | k, c | k |
| /g/ | ᚴ | ᚵ | g | g |
| /ɣ/ | ᚴ | ᚵ | g, gh | g |
| /h/ | ᚼ | ᚼ | h | h |
| /m/ | ᛘ | ᛘ | m | m |
| /n/ | ᚾ | ᚿ | n | n |
| /r/ | ᚱ | ᚱ | r | r |
| /ɽ/ | ᛦ | ᛧ | r | r |
| /l/ | ᛚ | ᛚ | l | l |
| /j/ | ᛁ | ᛁ | i | j |
| /w/ | ᚢ | ᚢ | u, w, ƿ | v |
| Foneme | sec. 9-10 | sec. 11-13 | sec. 12-14 | Nordica veche de vest tipărită |
|---|---|---|---|---|
| /iː/ | ᛁ | ᛁ | i, ii, í | í |
| /i/ | ᛁ | ᛁ | i | i |
| /i/ (unstressed) | ᛁ | ᛁ , ᛅ | i, e, æ | i |
| /eː/ | ᛁ | ᚽ | e, ee, é, æ, ææ | é |
| /e/ | ᛁ, ᛁᚬ | ᛅ | e, æ | e |
| /æː/ | ᛅ, ᚬ | ᛅ | æ, ææ, ę | æ |
| /æ/ | ᛅ, ᚬ | ᛅ | e, ę | e |
| /aː/ | ᛅ, ᚬ | ᛆ | a, aa | á |
| /a/ | ᛅ, ᚬ | ᛆ | a | a |
| /a/ (unstressed) | ᛅ, ᚬ | ᛆ | a, æ | a |
| /yː/ | ᚢ | ᚤ, ᛦ | y, yy | ý |
| /y/ | ᚢ | ᚤ, ᛦ | y | y |
| /øː/ | ᚢ | ᚯ | ø, øø, ǿ, ǫ | œ |
| /ø/ | ᚢ , ᛅᚢ | ᚯ | ø, ǫ | ø |
| /uː/ | ᚢ | ᚢ | u, uu, ú | ú |
| /u/ | ᚢ | ᚢ | u | u |
| /u/ (unstressed) | ᚢ | ᚢ, ᚮ | u, o | u |
| /oː/ | ᚢ | ᚮ | o, oo, ó | ó |
| /o/ | ᚢ | ᚮ | o | o |
| /ɒː/ > /aː/ | ᛅ, ᛅᚢ | ᛆ | a, aa, á, ó | á, ǫ́ |
| /ɒ/ | ᛅ, ᛅᚢ | ᛆ | W ǫ, o / E a, ø | ǫ |
| /juː/ | ᛁ ᚢ | ᛁ ᚢ | iu, iú | jú |
| /joː/ | ᛁ ᚢ | ᛁ ᚢ | W io, ió / E iu | jó |
| /jɒ/ | ᛁ ᛅ | ᛁ ᛆ | W io, iǫ / E io, iø | jǫ |
| /ja/ | ᛁ ᛅ | ᛁ ᛆ | ia | ja |
| /æi/ | ᛅᛁ | ᛅᛁ / ᚽ | W ei / E e, ee | e |
| /ɒu/ | ᛅᚢ | ᛆᚢ / ᚯ | W au / E ø, øø | au |
| /øy/ | ᛅᚢ | ᛆᚢ / ᚯ | W ey / E ø, øø | ey |
Vezi și
Bibliografie
- Introduceri
- E.V. Gordon și A.R. Taylor. An Introduction to Old Norse. Second. ed. Oxford: Clarendon Press, 1981.
- O'Donoghue, Heather. Old Norse-Icelandic Literature: A Short Introduction (Blackwell Introductions to Literature) Blackwell Publishing Ltd., 2004.
- Henry Sweet, An Icelandic Primer, with Grammar, Notes, and Glossary (1895)
- Torp, Arne, Lars S. Vikør (1993), Hovuddrag i norsk språkhistorie (3.utgåve), Gyldendal Norsk Forlag AS 2003
- Dicționare
- Richard Cleasby and Gudbrand Vigfusson, An Icelandic-English Dictionary (1874)
- G. T. Zoëga, A Concise Dictionary of Old Icelandic (1910)
- Jan de Vries, Altnordisches Etymologisches Wörterbuch (1977)
