Louis-Alexandre de Bourbon, conte de Toulouse
În articolul de astăzi, vom explora subiectul Louis-Alexandre de Bourbon, conte de Toulouse în profunzime, analizând importanța acestuia în diferite contexte și relevanța sa în societatea actuală. De la origini și până la evoluția sa în timp, Louis-Alexandre de Bourbon, conte de Toulouse a fost subiect de studiu și dezbatere, influențând gândirea și cultura populară. Printr-o analiză exhaustivă, vom aborda diferitele aspecte care alcătuiesc Louis-Alexandre de Bourbon, conte de Toulouse, examinând impactul acestuia asupra diferitelor domenii ale vieții de zi cu zi. Cu date, studii și informații relevante, ne propunem să oferim o viziune cuprinzătoare asupra Louis-Alexandre de Bourbon, conte de Toulouse, oferind cititorilor noștri o perspectivă îmbogățitoare și nouă asupra acestui subiect.
.jpg)
Louis Alexandre de Bourbon, conte de Toulouse (1681), duce de Penthièvre (1697), d'Arc, de Châteauvillain și de Rambouillet (1711), (6 iunie 1678 – 1 decembrie 1737), a fost fiu al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței și al maîtresse-en-titre, Françoise-Athénaïs de Montespan. La vârsta de cinci ani a devenit Mare Amiral al Franței.[2]
Biografie
Născut la Castelul Clagny din Versailles, Louis Alexandre de Bourbon a fost al treilea fiu și cel mai mic copil al regelui Ludovic al XIV-lea cu metresa sa Madame de Montespan. După naștere a fost dat în grija Madame de Monchevreuil, împreună cu sora lui mai mare, Françoise-Marie de Bourbon.
Louis Alexandre a fost creat Conte de Toulouse în 1681 în momentul legitimizării lui, și, în 1683, la vârsta de cinci ani a fost numit mare amiral. În februarie 1684, el a devenit colonel al unui regiment de infanterie numit după el și în 1693 mestre de camp al unui regiment de cavalerie. În timpul Războiului spaniol de succesiune, a primit sarcina să apere Sicilia. În ianuarie 1689 a fost numit guvernator al Guyenne, un titlu pe care l-a schimbat șase ani mai târziu cu cel de guvernator de Bretania. La 3 ianuarie 1696, a fost creat mareșal al Franței, devenind comandant al armatei regale anul următor. În timpul Războiului spaniol de succesiune el a comandat flota franceză în Bătălia de la Vélez-Málaga în 1704.
Propunerea sa de căsătorie pentru Charlottei de Lorena, Mademoiselle d'Armagnac, membră a unei ramuri a Casei de Guise s-a lovit de refuzul categoric al tatălui său, regele Ludovic al XIV-lea.[3]
Căsătorie
La Paris, la 2 februarie 1723, contele de Toulouse s-a căsătorit cu Marie Victoire de Noailles, o fiică a lui Anne Jules, duce de Noailles.[4] Ea era văduva lui Louis de Pardaillan de Gondrin (1688-1712), nepotul său, fiul fratelui său vitreg Louis Antoine de Pardaillan de Gondrin, a cărui mamă era Madame de Montespan. Mariajul a fost ținut secret până la moartea regentului. Cuplul a avut un fiu:
- Louis Jean Marie de Bourbon, Duce de Penthièvre (1725–1793).
Note
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ De Requeleyne, Bernard, Baron de Longepierre (1659-1721), in Bulletin du bibliophile et du bibliothécaire, Paris, 1903, p. 592.
- ^ De Requeleyne, Bernard, Baron de Longepierre (1659-1721), p. 598.
- ^ Marie Victoire Sophie de Noailles, comtesse de Toulouse
