Marțian Negrea

În lumea de astăzi, Marțian Negrea rămâne un subiect de mare relevanță și interes pentru o mare varietate de oameni. Fie că este un subiect de actualitate, o figură istorică sau un concept fundamental, Marțian Negrea are puterea de a capta atenția și de a genera dezbateri în diferite domenii. În acest articol, vom explora în detaliu impactul și importanța Marțian Negrea, analizând implicațiile sale în societatea de astăzi și relevanța sa în diferite contexte. De asemenea, vom examina modul în care Marțian Negrea a evoluat de-a lungul timpului și influența sa asupra diferitelor aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. Fără îndoială, Marțian Negrea este un subiect fascinant care merită să fie analizat cu atenție pentru a înțelege mai bine importanța sa în lumea de astăzi.

Marțian Negrea
Date personale
Născut[1][2][3] Modificați la Wikidata
Valea Viilor, Sibiu, România Modificați la Wikidata
Decedat (80 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
București, România[4] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Gen muzicalmuzică clasică  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Bustul lui Marțian Negrea din satul natal, Valea Viilor

Marțian Negrea (n. , Valea Viilor, Sibiu, România – d. , București, România) a fost un compozitor, profesor și dirijor român.[5]

Biografie

Și-a început studiile muzicale la Sibiu (1910-1914), continuându-le la Viena (1918-1921) cu muzicianul de origine română Eusebie Mandicevschi și cu Franz Schmidt.[6]

La Viena a luat contact cu marea tradiție muzicală germană, dar și cu tendințele postromantice ale vremii, care i-au influențat din plin limbajul armonic.

Întors în țară, Marțian Negrea a ocupat în cursul anilor mai multe posturi de profesor la Conservatorul din Cluj, unde a predat teoria formelor muzicale și a instrumentelor, contrapunct, muzică de cameră[7], (1921-1941) și la Conservatorul din București (1941-1963).

Prima publicare a zece piese în caracter românesc extrase din Codex Caioni a fost făcută de compozitorul Marțian Negrea, într-unul din studiile sale.[8]

A scris și patru tratate de muzică: de forme muzicale (1923), de contrapunct și fugă (1957) și de armonie (1958).[9]

Creația sa muzicală, deși nu prea numeroasă, cuprinde toate genurile.

Compoziții

muzică de cameră

  • Cvartet de coarde, op. 17, 1949
  • Suita pentru clarinet și pian, op. 27, 1960
  • Martie și Ghețarul, piesă pentru flaut inspirată de un poem de Lucian Blaga,[10]
  • Piesa “Ghețarul de la Scărișoara” pentru clarinet și pian

pian solo[11]

" class="mw-editsection-visualeditor">modificare | modificare sursă]
  • 3 Miniaturi pentru pian, pentru copii: Melc, melc codobelc; Dans românesc; Văleanca . - Durată: 4' ; București: Editura Didactică și Pedagogică , 1963
  • 3 Schițe românești pentru pian: Cîntec de leagăn; Nocturnă; Din muntii . - Durată: 11' 45 ; Revista de Muzică și Poezie , 1936 . - nr. 7 ; București: Editura Societatea Compozitorilor Români , 1946
  • Canoane, preludii, corale, fugi, op. 2. - 1919
  • Rondo pentru pian, op. 4 - 1920 . - Durată: 8' ; Cluj: Editura autorului , 1922
  • Impresii de la țară, op. 6, suită pentru pian: Preludiu; A fost odată; Fusul; Jocul ielelor; Sara-n poartă; Alunelul - 1921 . - Durată: 14' 30 ; București: ESPLA , 1957; București: Editura Muzicală , 1966
  • Sonată pentru pian, op. 5, în Sol major - 1921 . - Durată: 12'
  • Sonatină pentru pian, op. 8, în la minor: Allegro moderato; Variațiuni la cîntecul "Foaie verde trei bujori"; Allegro - 1922 . - Durată: 15' 10 ; București: Editura Societatea Compozitorilor Români, 1924 ; București: Editura Muzicală , 1959

muzică simfonică

  • Simfonia primăverii, op. 23, 1956;
  • Concert pentru orchestră, op. 28, 1963
  • Suita simfonică Povești din Grui, op. 15
  • Fantezie simfonică, op. 5, 1921
  • Divertimento pentru orchestră, 1951
  • Recrutul, op. 21, 1953
  • Sărbătoarea muncii, op. 25, 1958

muzică vocal-simfonică

  • Recviem, op. 25, 1957

muzică de film

  • Prin Munții Apuseni, op. 20, 1952

operă

  • Marin Pescarul, op. 12, 1933 (cu libretul inspirat din nuvela Păcat boieresc de Mihail Sadoveanu)

muzică corală

  • Album de coruri mixte, op. 10 1921-1938
  • Album de coruri pentru copii, op. 11, pentru 2-3 voci egale
  • Psalmul 123, text de rugăciune
  • Păstorița, 1959, cor mixt, versuri de George Coșbuc
  • Floare roșie, 1961, cor mixt, versuri de Ion Boldici
  • Doină și joc din Oaș, 1968, cor mixt, versuri populare
  • Triptic bucolic, 1968, cor mixt, versuri populare
  • Cât îi muntele de lung, 1969 cor bărbătesc, versuri de Ioan Meițoiu

Scrieri

  • Tratat de instrumente (1925)
  • Tratat de forme muzicale (1932)
  • Un compozitor român din secolul al XVII-lea: Ioan Căianu (1629-1687), Craiova, Scrisul Românesc,
  • Tratat de contrapunct și fugă (1957)
  • Tratat de armonie (1958).

În anul 1996 la inițiativa familiei regretatului doctor Sorin Negrea, fiul compozitorului, a fost înființată Fundația culturală „Marțian Negrea”. Scopul primordial al fundației este promovarea valorilor muzicale românești, interpreți, compozitori, dirijori.[12] Președintele fundației este nepoata artistului, pianista și profesoara Miruna Negrea, iar vicepreședinte este soțul ei, flautistul Adrian Stoica.[13]

În anul 2003, la 30 de ani după moartea sa, în localitatea Valea Viilor, în prezența a numeroase oficialități din județul Sibiu, a fost dezvelit bustul lui Marțian Negrea.[14]

Distincții

  • Medalia „A cincea aniversare a Republicii Populare Române” (24 decembrie 1952) „pentru lupta și munca duse în vederea făuririi, consolidării și prosperării Republicii Populare Române”[15]
  • Ordinul Muncii clasa a II-a (21 august 1954) „pentru merite deosebite pe tărîmul construcției de stat, economice, sociale și culturale, cu ocazia celei de a zecea aniversări a eliberării patriei noastre”[16]
  • titlul de Maestru emerit al artei (30 decembrie 1957) „cu prilejul împlinirii a 10 ani de la proclamarea Republicii Populare Romîne și pentru merite deosebite în activitatea cultural-artistică”[17]
  • Ordinul Muncii clasa I (9 octombrie 1963) „pentru contribuția adusă pe tărîmul pedagogiei muzicale, cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la naștere”[18]
  • Ordinul „Meritul Cultural” clasa I (19 iunie 1973) „pentru activitate îndelungată și merite deosebite în domeniul creației muzicale, cu prilejul împlinirii vîrstei de 80 de ani”[19]

Filmografie

Baia Mare, film documentar, 1952, muzică originală

Prin Munții Apuseni, 1958, muzică originală

Marin Pescarul, operă, versiune tv, TVR, regia Marianti Banu, 1972 <refViorel Cosma, p. 62-63/ref>

Bibliografie

  • Viorel Cosma, Muzicieni din România. Lexicon, vol. VII, Editura Muzicală, București, 2004

Note

  1. ^ a b „Marțian Negrea”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b Martian Negrea, Musicalics 
  4. ^ Riemann Musiklexikon, 12. Auflage]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. ^ Enciclopedia Universală Britanica. Litera. . p. 96. 
  6. ^ Marțian Negrea
  7. ^ „Centenar Bruchenthal”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Codex Caioni redivivus
  9. ^ https://ro.wikipedia.orghttps://scientiaro.com/Haifa. Litera. . p. 98.  Legătură externa în |title= (ajutor)
  10. ^ Clarinetul lui Aurelian Octav Popa
  11. ^ Lucrări românești pentru pian solo compuse în perioada 1900 - 1945
  12. ^ „Fundația culturală „Marțian Negrea"”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ Festivalul-concurs „Marțian Negrea” la ediția a X-a
  14. ^ Bustul lui Marțian Negrea a fost dezvelit în Valea Viilor (SB), 12 noiembrie 2003, Antonela Sofia Barbu, Amos News, accesat la 22 iunie 2013
  15. ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 508 din 24 decembrie 1952 pentru conferirea Medaliei „A cincea aniversare a Republicii Populare Române”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul I, nr. 13, 29 decembrie 1952, p. 110.
  16. ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 368 din 21 august 1954 pentru conferirea ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne”, „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor tovarăși, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul III, nr. 42, 30 august 1954, p. 383.
  17. ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 619 din 30 decembrie 1957 pentru conferirea titlului de „Artist al poporului din Republica Populară Romînă”, „Maestru emerit al artei”, „Artist emerit al Republicii Populare Romîne”, a „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii”, unor artiști, muzicieni, oameni de cultură și tipografi, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VII, nr. 3, 15 ianuarie 1958, pp. 39–40.
  18. ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 613 din 9 octombrie 1963 pentru conferirea „Ordinului Muncii” clasa I compozitorului Marțian Negrea, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XII, nr. 21, 11 noiembrie 1963, p. 146.
  19. ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 350 din 19 iunie 1973 privind conferirea de ordine ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul IX, nr. 94, Partea I, miercuri 27 iunie 1973, p. 6.

Legături externe