În lumea de astăzi, Marte albastru a câștigat o relevanță fără precedent. Fie în domeniul tehnologiei, medicinei, politicii sau culturii, Marte albastru a devenit un subiect central de dezbatere și reflecție. Odată cu progresul globalizării și al rețelelor sociale, Marte albastru a devenit mai accesibil și mai relevant pentru un număr tot mai mare de oameni din întreaga lume. În acest articol, vom explora diferite fațete ale Marte albastru și impactul său asupra societății de astăzi. De la origini până la influența sa asupra vieții de zi cu zi, trecând prin importanța sa în contextul actual, Marte albastru se dezvăluie ca un punct crucial în panorama contemporană. De-a lungul următoarelor rânduri, vom analiza diverse aspecte ale Marte albastru și rolul său în lumea de astăzi, căutând să înțelegem scopul și sensul său în diferite sfere ale vieții moderne.
Marte albastru | |||||||
![]() Coperta primei ediții românești | |||||||
Informații generale | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Autor | Kim Stanley Robinson | ||||||
Gen | hard science-fiction | ||||||
Serie | Trilogia Marte | ||||||
Ediția originală | |||||||
Titlu original | Blue Mars | ||||||
Limba | engleză | ||||||
Editură | Nemira | ||||||
Țara primei apariții | ![]() | ||||||
Data primei apariții | 1996 | ||||||
Număr de pagini | 736 | ||||||
ISBN | 973-569-450-6 | ||||||
OCLC | 33438870 433660545 | ||||||
Ediția în limba română | |||||||
Traducător | Emil Sârbulescu | ||||||
Data apariției | 2000 | ||||||
Cronologie | |||||||
| |||||||
Modifică date / text ![]() |
Marte albastru (1996) (titlu original Blue Mars) este un roman hard science-fiction al scriitorului american Kim Stanley Robinson. Este ultimul volum al trilogiei Marte, o serie care descrie colonizarea și terraformarea planetei Marte. Cartea prezintă efectele pe termen lung ale terraformării, materializate în acoperirea deșertul roșu marțian cu întinderi albastre de ape.
Romanul a fost recompensat cu premiul Hugo în anul 1997[1].
Romanul și-a luat titlul de la stadiul terraformării care a permis presiunii atmosferice și temperaturii să crească până la nivelul la care apa lichidă poate exista pe planetă, formând râuri și mări. El continuă acțiunea prezentată în Marte verde și acoperă un secol întreg de după a doua revoluție.
Pământul trece prin inundații catastrofale cauzate de topirea bruscă a calotei glaciare antarctice. Corporația Praxis caută noi metode pentru a conduce. Marte devine „cartierul general” al sistemului, cu un sistem universal de sănătate, educație gratuită și mâncare din abundență. Acest lucru favorizează imigrația ilegală dinspre Pământ. Pentru a o contracara, savanții marțieni caută metode de a crea orașe-asteroid. Planetoizi mici din Centură sunt excavați, li se imprimă o mișcare de rotație care să producă gravitație și li se construiește un mini-soare care să le ofere lumină și căldură.
Descoperirile în domeniul științei, tehnologiilor și a construcțiilor de nave spațiale deschid o nouă eră pentru omenire. Civilizația se răspândește în între sistemul solar și mai departe. În timă ce Venus, sateliții lui Jupiter, sateliții lui Saturn și Triton sunt colonizați și terraformați, Jackie Boone (nepoata lui John Boone, primul om care a pășit pe suprafața lui Marte în prima carte a trilogiei) pleacă într-un vas interstelar (realizat dintr-un asteroid) către un sistem planetar aflat la ani-lumină distanță, cu intenția de a terraforma planetele și sateliții descoperiți acolo.
|
|
Infinity Plus vede în Marte albastru „o dezvoltare impecabil argumentată și superb descrisă a lumii lui Robinson”[2]. SFF.net consideră că romanul „încheie bine trilogia, dar nu e un succes ca roman, în sine”[3], în timp ce Complete Review este de părere că „prin viziunea sa, Marte albatru reprezintă mai mult un succes decât un eșec și o lectură bună, provocatoare din punct de vedere intelectual”[4].