În acest articol, vom explora în profunzime subiectul Mihai Retegan și implicațiile sale în societatea actuală. De la origini până la impactul său asupra diferitelor domenii ale vieții de zi cu zi, Mihai Retegan a captat atenția cercetătorilor, experților și a oamenilor de toate vârstele. Printr-o analiză detaliată, vom aborda diferitele aspecte din jurul Mihai Retegan, de la relevanța sa istorică până la influența sa asupra culturii contemporane. De asemenea, vom examina diferitele perspective care există în jurul Mihai Retegan, oferind o viziune cuprinzătoare care să permită cititorului să înțeleagă importanța și complexitatea acestui subiect atât de relevant în prezent.
Mihai Retegan | |
![]() Istoricul Mihai Retegan | |
Date personale | |
---|---|
Născut | ![]() București, România ![]() |
Decedat | (71 de ani) ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | istoric, profesor |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Activitate | |
Educație | Facultatea de Istorie din București |
Modifică date / text ![]() |
Mihai Retegan (n. , București, România – d. ) a fost un profesor universitar la catedra de Istorie a Universității din București, specializat în istoria românilor după Primul Război Mondial, până la prăbușirea comunismului.[2]
În 1970 a fost admis la Facultatea de Istorie din București, pe care a absolvit-o în 1974. Studiile doctorale le-a încheiat în 1993, prin acordarea titlului de Doctor în istorie.[3]
În 1974 și-a început activitatea ca cercetător științific la „Institutul de istorie militară”, instituție ce a purtat diverse denumiri de-a lungul timpului. A încheiat această activitate în 1995, când a fost numit profesor la Facultatea de Istorie a Universității din București.[3]
Secretar general al „Forumului European pentru Istorie și Cultură”, din București, cu filială la Chișinău.[3]