Mol (construcție)

În lumea de astăzi, Mol (construcție) este un subiect care generează mare interes și este în continuă evoluție. Odată cu trecerea timpului, Mol (construcție) a câștigat o relevanță mai mare în societate, impactând diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. De la origini și până la starea actuală, Mol (construcție) a făcut obiectul a numeroase cercetări și dezbateri, care au contribuit la îmbogățirea cunoștințelor pe această temă. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Mol (construcție), abordând importanța acestuia, implicațiile și viitorul său. Printr-o analiză detaliată ne propunem să oferim cititorului o viziune completă și actualizată asupra acestui fenomen.

Mol

Mol se numește o construcție hidrotehnică caracteristică bazinelor portuare, care înaintează de la linia coastei către interiorul bazinului, mărind astfel frontul cheurilor și deci capacitatea de operare a portului. Are și rolul de a micșora acțiunea valurilor, din acest motiv fiind numit și dig spargeval. Are o lungime de la 200 m pînă la 1 000 m, iar lățimea sa ajunge în porturile mari până la 200 m. Cele trei laturi ale unui mol înconjurate de apă sunt amenajate cu cheuri prevăzute cu magazii și platforme pentru păstrarea temporară a mărfurilor importate sau exportate.

Partea terminală a unui mol se numește cap de dig sau muzoar.[1]

În cadrul lucrărilor de modernizare și extindere a Portului Constanța, pe Digul de Nord a fost amenajat un mol cu o dană specială la care să acosteze nave de pasageri. Lungimea frontului de acostare este de 293 m, iar adâncimea la cheu este de 13,5 m, asigurând acostarea unor nave mari, cu pescaje de până la 10-11 m.[2]

Note

  1. ^ Dicționar de neologisme, Florin Marcu și Constant Maneca, Editura Academiei, București, 1986
  2. ^ Premiile AGIR pentru anul 2005

Bibliografie

  • Lexicon maritim englez-român, Ed. Științifică, București, 1971
 Acest articol despre transportul naval este deocamdată un ciot. Poți ajuta Wikipedia prin completarea lui !