Nanoparticulă

În articolul de astăzi vom pătrunde în lumea fascinantă a lui Nanoparticulă. De la origini și până la relevanța sa astăzi, vom explora fiecare aspect care îl face atât de interesant și relevant în societatea actuală. Vom aprofunda asupra impactului acestuia în diferite domenii, precum și asupra influenței sale asupra luării deciziilor și formării opiniilor. Acesta este un subiect care stârnește, fără îndoială, curiozitatea și interesul unui număr mare de oameni, așa că este esențial să ne adâncim în el pentru a înțelege adevărata sa amploare. Alăturați-vă nouă în această explorare interesantă!

Imagini MET (a, b și c) a unor nanoparticule mezo-poroase de silică cu diametrul: (a) 20nm, (b) 45nm, și (c) 80nm. Imaginea MES (d) corespunde lui (b).

Nanoparticulele sunt particulele a căror dimensiune variază între 1 și 100 de nanometri (nm), fiind deosebit de importante în domeniul nanotehnologiei.

Cercetarea științifică în domeniul nanoparticulelor a fost foarte intensă, mai ales în ultimul deceniu, întrucât acestea au potențiale aplicații în domeniul biofizicii, medicinei, farmacologiei (ca și mod de administrare al substanțelor active din medicamente),[1][2][3] opticii și electronicii.[4][5][6][7]

Nanoparticulele au un rol foarte important în multe industrii pot avea aplicații importante pentru dezvoltarea și cercetarea de tehnologii noi.

Nanoparticulele sunt folosite și în medicină și pot acoperi o gamă largă de aplicabilități precum realizarea de tratamente împotriva virusurilor, îmbunătățirea funcțiilor corpului uman și chiar și în produse cosmetice. Nanofibrele de carbon sunt folosite în industria aviației, ele întărind structura avioanelor, însă sunt folosite chiar și în realizarea anumitor cadre de bicicleta. Rolul nanoparticulelor este studiat constant și s-au adus dovezi științifice ca în viitor, prin dezvoltarea și înțelegerea mai amplă, acestea pot trata multe afecțiuni printre care și demența sau cancerul.

Vezi și

Referințe

  1. ^ Hubler, A.; Osuagwu, O. (). „Digital quantum batteries: Energy and information storage in nanovacuum tube arrays”. Complexity. doi:10.1002/cplx.20306. 
  2. ^ Stephenson, C.; Hubler, A. (). „Stability and conductivity of self assembled wires in a transverse electric field”. Sci.Rep.5. 5: 15044. doi:10.1038/srep15044. 
  3. ^ Hubler, A.; Lyon, D. (). „Gap size dependence of the dielectric strength in nano vacuum gaps”. IEEE. 20: 1467–1471. doi:10.1109/TDEI.2013.6571470. 
  4. ^ Taylor, Robert; Coulombe, Sylvain; Otanicar, Todd; Phelan, Patrick; Gunawan, Andrey; Lv, Wei; Rosengarten, Gary; Prasher, Ravi; Tyagi, Himanshu (). „Small particles, big impacts: A review of the diverse applications of nanofluids”. Journal of Applied Physics. 113: 011301. Bibcode:2013JAP...113a1301T. doi:10.1063/1.4754271. 
  5. ^ Taylor, Robert A; Otanicar, Todd; Rosengarten, Gary (). „Nanofluid-based optical filter optimization for PV/T systems”. Light: Science & Applications. 1 (10): e34. doi:10.1038/lsa.2012.34. 
  6. ^ Taylor, Robert A.; Otanicar, Todd P.; Herukerrupu, Yasitha; Bremond, Fabienne; Rosengarten, Gary; Hawkes, Evatt R.; Jiang, Xuchuan; Coulombe, Sylvain (). „Feasibility of nanofluid-based optical filters”. Applied Optics. 52 (7): 1413–22. Bibcode:2013ApOpt..52.1413T. doi:10.1364/AO.52.001413. PMID 23458793. 
  7. ^ Hewakuruppu, Y. L.; Dombrovsky, L. A.; Chen, C.; Timchenko, V.; Jiang, X.; Baek, S.; Taylor, R. A. (). „Plasmonic "pump–probe" method to study semi-transparent nanofluids”. Applied Optics. 52 (24): 6041–6050. Bibcode:2013ApOpt..52.6041H. doi:10.1364/AO.52.006041. PMID 24085009. 

Legături externe

 Acest articol din domeniul tehnologiei este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.