În acest articol, dorim să aprofundăm subiectul Neomodernism, o problemă care a căpătat o mare relevanță în ultima vreme. Neomodernism a devenit un aspect fundamental în diverse domenii, fie în domeniul social, politic, științific sau tehnologic. Impactul său este atât de transcendental încât este esențial să abordăm diferitele sale dimensiuni și să reflectăm asupra influenței sale asupra vieții noastre de zi cu zi. Prin această analiză, căutăm să exploatăm multiplele margini ale Neomodernism și să evidențiem importanța acestuia în construirea cunoașterii și luarea deciziilor în societatea noastră modernă.
Neomodernismul este un curent ideologic, literar definit de spiritul creator postbelic, caracterizat prin respingerea formelor grave și prin redarea temelor grave într-o manieră ludică, de joc, ce ascunde însă tragicul. Literatura neomodernistă este definită printr-un imaginar poetic inedit, limbaj ambiguu, metafore subtile și expresie ermetică.
Neomodernismul s-a conturat în doar numere ale revistei "Albatros" editată în 1941 și condusă de Geo Dumitrescu. Această nouă formă de manifestare a modernismului ce se prelungește până prin anii '60 este îndreptată cu fața spre un trecut exemplar. Scriitorii neomoderniști doresc să se despartă de "spiritul veacului", care este cel al războaielor și să recupereze valorile și modelele.
Printre reprezentanții de seamă ai ideologiei neomoderniste se numără Gellu Naum, Marin Sorescu, Adrian Păunescu și Nichita Stănescu, acesta din urmă fiind liderul generației anilor '60.[necesită citare] Format:Ciot-literaturii