Oedip rege

În acest articol, subiectul Oedip rege va fi abordat din diferite perspective, cu scopul de a aprofunda în importanța și relevanța sa în societatea actuală. Oedip rege a fost subiect de interes și dezbatere în diverse domenii ale cunoașterii, iar influența sa se resimte în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. Pe parcursul articolului, vor fi examinate diverse cercetări și mărturii care vor face lumină asupra Oedip rege, oferind cititorului o înțelegere mai largă și mai detaliată a acestui subiect. În plus, vor fi analizate diferite abordări și opinii despre Oedip rege, pentru a îmbogăți panorama și a prezenta o viziune globală asupra sferei și impactului acesteia.

Oedip rege

Actorul Louis Bouwmeester într-o producție olandeză a piesei Oedip rege, circa 1896
Informații generale
AutorSofocle
GenTragedie
Din seriaOedip rege
Oedip la Colonos
Antigona
Ediția originală
Titlu originalΟἰδίπους Τύραννος
Limbă originalăGreaca veche
Prima reprezentațiec. 429 Î.Hr.
Teatrul lui Dionisos, Atena
Țara premierei
Atena antică
Produs derivatOedipus]
Oedipus Rex]
Oedip
König Oedipus]
König Oedipus]
Edipo Re]
Oedipus Rex]
Edipo re]
Oedipus the King]
L'Origine du monde]  Modificați la Wikidata
Personaje
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Oedip rege (Greaca veche:Οἰδίπους Τύραννος, Oidipous Tyrannos) este o tragedie scrisă de Sofocle, considerată una din cele mai bune piese de teatru ale Antichității.[1][2] A fost jucată pentru prima dată pe la aproximativ 429 î.Hr.. Firul narativ al piesei este continuat în tragediile Oedip la Colonos și Antigona.

Personaje

  • Oedip, regele Tebei
  • Iocasta, mama lui Oedip și regina Tebei
  • Creon, fratele Iocastei
  • Tiresias, prorocul orb
  • Preotul lui Zeus
  • Vestitorul
  • Slujitorul lui Laios
  • Păstorul bătrân
  • Corifeul
  • Corul, alcătuit din bătrâni tebani

Sumar

Tragedia „Oedip rege” începe cu freamătul cetății Teba, care se afla în fața unui chin: plantele, animalele și femeile erau sterile, iar ciuma făcea nenumărate victime. Tebanii vin să ceară ajutorul lui Oedip, regele Tebei, care îi scăpase și de Sfinx, răspunzând corect la ghicitoarea acestuia. Creon, cumnatul lui Oedip, este trimis la oracol să afle de ce s-a abătut această nenorocire asupra Tebei. Oracolul motivează prin faptul că moartea lui Laios, predecesorul lui Oedip, nu a fost ispășită. În scopul de a afla cine l-a omorât pe Laios, Oedip cere să fie întrebat Tiresias, bătrânul profet orb. Tiresias îi spune lui Oedip că el este ucigașul lui Laios. Crezând că Tiresias și Creon au complotat împotriva lui, Oedip se ceartă cu ei. Soția sa, Iocasta, alături de care are patru copii, doi băieți - Eteocles și Polynikes - și două fete, Antigona și Ismena, îl liniștește spunându-i că lui Laios i s-a prezis că va fi ucis de propriul fiu, pe care l-au dat spre adopție în alt ținut pentru a evita această tragedie. În acel moment, Oedip își amintește motivul pentru care a venit în Teba: acela de a se îndepărta de familie ca să nu-și omoare tatăl, după cum i-a fost zis la naștere. La o răscruce, Oedip are un conflict cu un grup de tâlhari, astfel ucigându-și tatăl, deghizat să nu fie recunoscut ca rege. Oedip suferă o cadere nervoasă, scoțându-și ochii, considerând că aceștia sunt cei din cauza cărora nu a văzut adevărul.

Vezi și

Referințe și note

  1. ^ Don Nardo, Greek and Roman Mythology, p 205.
  2. ^ Thomas Wolfe, Arlyn Bruccoli, Matthew Joseph Bruccoli, O Lost: A Story of the Buried Life, p 460.

Legături externe