În lumea de astăzi, Organizația Internațională a Muncii a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru o gamă largă de oameni. Fie că este un subiect actual, o personalitate proeminentă sau un eveniment relevant, Organizația Internațională a Muncii trezește curiozitatea și atenția indivizilor din medii și culturi diferite. Impactul și relevanța sa transcend granițele și generațiile, făcându-l un subiect de relevanță universală. În acest articol, vom explora în detaliu Organizația Internațională a Muncii și vom analiza influența sa asupra lumii de astăzi. Prin diferite perspective și dovezi, vom căuta să înțelegem pe deplin importanța și impactul pe care Organizația Internațională a Muncii îl are asupra societății contemporane.
Organizația Internațională a Muncii | |
![]() Pejabat Buruh Antarabangsa, ibu pejabat bagi Pertubuhan Buruh Antarabangsa yang terletak di Geneva, Switzerland | |
Înființare | [1] ![]() |
---|---|
Sediu | Geneva |
Coordonate | 46°14′N 6°08′E / 46.23°N 6.13°E |
Personal | 3.500[2] ![]() |
site web oficial pagină Facebook cont X cont Instagram canal YouTube profil de LinkedIn | |
Modifică date / text ![]() |
Organizația Internațională a Muncii (ILO) este o agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite care se ocupă cu problemele legate de muncă la standarde internaționale de muncă. A fost înființată pe 11 aprilie 1919, iar sediul se află în Geneva, Elveția. Organizația a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1969.
Cu toate că România a aderat la Organizația Internațională a Muncii, creată în 1919, aplicarea principiilor acesteia a fost sistematic amânată.[3] Primele măsuri legislative s-au luat în 1925, prin adoptarea Legii repausului duminical și în sărbătorile legale.[3] Presiunile internaționale au silit România să adopte legi noi în favoarea muncitorilor, în 1928.[3] Aceste legi vizau ocrotirea muncii minorilor și a femeilor, fixarea duratei zilei de lucru la 8 ore.[3]
|title=
(ajutor)