Pablo de Sarasate

Acest articol va aborda problema Pablo de Sarasate, care a câștigat o mare relevanță în ultimii ani. Pablo de Sarasate a devenit un punct de interes pentru diverse sectoare ale societății, de la experți în domeniu până la publicul larg. De-a lungul timpului, Pablo de Sarasate și-a demonstrat impactul în diferite domenii, generând dezbateri, cercetări și schimbări semnificative. De aceea este necesară aprofundarea analizei sale, pentru a înțelege importanța și implicațiile sale la nivel global. În plus, este important să examinăm tendințele actuale legate de Pablo de Sarasate, precum și posibilele scenarii viitoare care ar putea apărea în jurul acestui subiect.

Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
 Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor.
Pablo de Sarasate
Date personale
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Pamplona, Navarra, Spania[6] Modificați la Wikidata
Decedat (64 de ani)[7][2][8] Modificați la Wikidata
Biarritz, Aquitaine, Franța[9][6] Modificați la Wikidata
Înmormântatcementerio municipal de San José] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluibronșită Modificați la Wikidata
Frați și suroriFrancisca Sarasate​ Modificați la Wikidata
Cetățenie Spania[10] Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor
violonist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba spaniolă[11] Modificați la Wikidata
StudiiConservatorul din Paris  Modificați la Wikidata
Gen muzicalromantism  Modificați la Wikidata
Instrument(e)vioară  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul Isabelei Catolica în grad de Mare Cruce​
Gran Cruz de la Orden Civil de Alfonso XII] ()
Ordinul Dannebrog  Modificați la Wikidata
Discografie
Înregistrări notabileZigeunerweisen]
Carmen Fantasy]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Pablo de Sarasate (n. , Pamplona, Navarra, Spania – d. , Biarritz, Aquitaine, Franța) a fost un violonist, conducător de orchestră și compozitor romantic spaniol.

Biografie

S-a născut în familia unui muzicant militar spaniol. A început să cânte la vioară la vârsta de 5 ani fiind îndrumat de tatăl său, iar ulterior a luat lecții particulare de la un profesor local, care a observat talentul precoce al băiețelului, ulterior a fost trimis la studii la Madrid.[12] La vârsta de 8 ani a dat primul concert în orașul A Coruña. Performanța lui Sarasate a fost observată imediat de un patron bâtrân, care l-a sprijinit financiar pe Pablo, ca acesta sâ-și continue studiile la maestrul Manuel Rodríguez Saez din Madrid, unde a intrat în grațiile reginei Isabela II. Ulterior, pe măsura creșterii abilitaților interpretative, a fost trimis la studii la Jean-Delphin Alard la Conservatorul din Paris, la vârsta de 12 ani. Aici, la vârsta de 17 ani a intrat în competiție pentru Premiul I la conservator, pe care l-a câștigat, o performanță pe care nu o reușise nimeni până la el, întrucât concursul fusese abia înființat. Ulterior, în anul 1911 același premiu a fost acordat violonistului Manuel Quiroga, care era adesea comparat pentru stilul său interpretativ cu Pablo Sarasate. Sarasate și-a făcut debutul al Paris în anul 1860, iar în anul următor a debutat la Londra. Pe parcursul carierei sale a dat concerte în Europa, America de Nord și cea de Sud. Calitatea principală a violonistului Sarasate a fost sunetul pur și dexteritatea cu care interpreta piesele cele mai complicate, care i-au adus faima de virtuoz. Pe parcursul carierei precoce a interpretat mai ales fantezii de operă (de exemplu, Fantezia Carmen), precum și compoziții proprii. Tonalitatea spaniolă a viorii lui Sarasate i-au adus o faimă suplimentară. De exemplu, a interpretat "Simfonia spaniolă" de Édouard Lalo' și Introducere și Rondo Capriciosso de Camille Saint-Saëns, scrisă special pentru Sarasate, și dedicată lui.

Unul dintre admiratorii lui a fost George Bernard Shaw, care i-a făcut comentarii elogioase. Poate cea mai cunoscută compoziție interetată de Sarasate a fost Zigeunerweisen (Melodii țigănești, 1878), care i-a adus și mai multă faimă decât Fantezia Carmen.

Sarasate a transpus de asemenea pentru vioară compoziții ale altor autori, a creat și interpretat în concerte "potpuri". De exemplu: Fantezie la "La forza del destino" (Opus 1), "Souvenirs de Faust", sau variații la Flautul fermecat de Wolfgang Amadeus Mozart.

La Bruxelles a întâlnit-o pe Berta Marx, care l-a însoțit și l-a acompaniat la pian prin Europa, Mexic, SUA. Au dat împreună circa 600 de concerte. Tot ea a aranjat dansurile spaniole compuse de Sarasate pentru pian. Sarasate a decedat la Biarritz în Franța de bronșită cronică. Două instrumente unice, construite de Antonio Stradivarius poartă numele Sarasate Stradivarius. Primul este de fapt un instrument construit în anul 1724 de Stardivarius. A doua vioară Stradivarius-Boissier, construită în anul 1713 a fost achiziționată de Conservatorul real superior de muzică din Madrid. Printre discipolii lui Sarasate se numără Alfred de Sève. Actualmente la Pamplona au loc festivaluri tradiționale muzicale închinate lui Sarasate.[13]

Opera componistică

Această secțiune este goală. Puteți ajuta prin completarea ei. (iulie 2019)

Note

  1. ^ Pablo Sarasate Navascués, Diccionario biográfico español, accesat în  
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ Pablo de Sarasate, SNAC, accesat în  
  4. ^ „Pablo de Sarasate”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  5. ^ Pablo de Sarasate, Filmportal.de, accesat în  
  6. ^ a b Archivio Storico Ricordi, accesat în  
  7. ^ Auñamendi Eusko Entziklopedia 
  8. ^ Gran Enciclopedia de Navarra 
  9. ^ „Pablo de Sarasate”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  10. ^ https://datos.gob.es/es/catalogo/e00123904-autores-espanoles-en-dominio-publico-fallecidos-desde-1900  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  11. ^ CONOR.SI​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  12. ^ Enciclopedia Universală Britanica. Litera. . p. 351. 
  13. ^ Kennedy, Oxford Dictionary of Music, Oxford University Press, 2007

Referințe

  • Pablo Sarasate, Melodii țigănești, Ed. Albatros, București, 1979