Parcul Național Vikos–Aoos
În lumea de astăzi, Parcul Național Vikos–Aoos este un subiect care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. De la apariție, a generat dezbateri, controverse și un impact profund asupra societății moderne. Relevanța sa transcende toate tipurile de granițe și s-a poziționat ca un subiect de interes general pe agenda publică. Pe măsură ce Parcul Național Vikos–Aoos continuă să evolueze și să capete noi dimensiuni, este important să analizăm îndeaproape fiecare dintre aspectele sale pentru a înțelege semnificația și impactul său asupra mediului. În acest articol, vom explora diferite perspective asupra Parcul Național Vikos–Aoos și influența sa în diverse domenii ale vieții de zi cu zi, cu scopul de a face lumină asupra acestui subiect și de a promova o dezbatere informată și îmbogățitoare.
| Parcul Național Vikos–Aoos | |
Categoria II IUCN (Parc național) | |
 Το φαράγγι του Βίκου από την θέση Οξιά | |
  | |
| Poziția | Epir Grecia |
|---|---|
| Coordonate | 39°58′10″N 20°43′42″E / 39.9694°N 20.7283°E |
| Suprafață | 126 km²  |
| Înființare | |
| Cod Natura 2000 | GR2130001 |
Modifică date / text  | |
Parcul Național Vikos–Aoos este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Grecia întinsă pe o suprafață de 12.964,98 ha, integral pe uscat.
Localizare
Centrul sitului Parcul Național Vikos–Aoos este situat la coordonatele 39°57′58″N 20°42′41″E / 39.9661°N 20.711287°E.
Înființare
Situl Parcul Național Vikos–Aoos a fost declarat sit de importanță comunitară în august 1996 pentru a proteja 1 specie de plante și 10 specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în martie 2011[1].[2][3]
Biodiversitate
Situată în ecoregiunea mediteraneană, aria protejată conține 13 habitate naturale: Râuri mediteraneene cu debit permanent cu specii de Paspalo-Agrostidion și galerii riverane de Salix și de Populus alba, Râuri mediteraneene cu debit intermitent, cu specii de Paspalo-Agrostidion, Lande oro-mediteraneene cu formațiuni endemice de grozamă, Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Grohotișuri est-mediteraneene, Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Peșteri inaccesibile publicului, Păduri de fag Luzulo-Fagetum, Păduri de fag elene cu Abies borisii-regis, Păduri de Platanus orientalis și Liquidambar orientalis (Platanion orientalis), Păduri de pin (sub-) mediteraneene cu pini negri endemici, Păduri endemice cu Juniperus spp., Păduri de pin oro-mediteraneene de altitudine.[3]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]
- plante (1): Botrychium simplex
- amfibieni (2): izvoraș-cu-burta-galbenă (Bombina variegata), Triturus macedonicus
- mamifere (2): vidră de râu (Lutra lutra), râs eurasiatic (Lynx lynx)
- pești (2): Barbus prespensis, Cobitis ohridana
- reptile (4): șarpele cu patru dungi (Elaphe quatuorlineata), țestoasă bănățeană (Testudo hermanni), Testudo marginata, elaphe situla (Zamenis situla)
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 22 de specii de plante, 43 de specii de păsări, 6 specii de amfibieni, 7 specii de mamifere, 4 specii de nevertebrate, 6 specii de pești, 17 specii de reptile.[2]
Note
- ^ a b Law 3937/29-3-11 (OJ 60 A)
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for ETHNIKOS DRYMOS VIKOU - AOOU”. Accesat în .
- ^ a b „ETHNIKOS DRYMOS VIKOU - AOOU”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .
