În lumea de astăzi, Paul Cernovodeanu a devenit un subiect de interes constant pentru societate. De la începuturile sale, Paul Cernovodeanu a captat atenția oamenilor de toate vârstele și mediile, generând dezbateri, discuții și reflecții. De-a lungul timpului, Paul Cernovodeanu și-a demonstrat relevanța în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi, arătându-și influența în cultură, tehnologie, politică, educație și multe alte domenii. Este evident că Paul Cernovodeanu continuă să trezească un interes unic și special în oameni, reflectând impactul său de durată asupra societății de astăzi. În acest articol, vom explora diferite perspective și abordări asupra Paul Cernovodeanu, pentru a înțelege mai bine importanța și semnificația sa în lumea noastră de astăzi.
Paul Cernovodeanu | |||
Date personale | |||
---|---|---|---|
Născut | [1] ![]() | ||
Decedat | (79 de ani)[1] ![]() | ||
Cetățenie | ![]() ![]() | ||
Ocupație | istoric ![]() | ||
Limbi vorbite | limba română[2] ![]() | ||
Activitate | |||
| |||
Modifică date / text ![]() |
Paul Cernovodeanu (n. 11 februarie 1927, București – d. 6 septembrie 2006) a fost un istoric și genealogist român specializat în istoria medie și modernă, care a deținut demnitatea de membru de onoare al Academiei Române din 1999.[3] A fost unul dintre membrii fondatori ai Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta” din Iași.
Paul Cernovodeanu s-a născut la 11 februarie 1927 la București. A absolvit Școala Superioară de Arhivistică în 1948 și și-a luat licența în istorie la Facultatea de Istorie și Filosofie din București în 1950.[4][5] În facultate l-a avut drept profesor pe Gheorghe Brătianu, care l-a remarcat în cadrul seminarului de istorie universală, iar coleg de generație i-a fost Șerban Papacostea.[6]
Începând cu 1948 a fost cercetător la Institutul de istorie al Academiei Republicii Populare Române, până când a fost epurat din motive politice în 1952. A fost angajat în 1956 ca muzeograf la Muzeul de istorie al orașului București.
În 1970 a obținut doctoratul cu teza Relațiile Angliei cu Țările Române în cadrul politicii sale orientale din perioada 1660-1714. A activat la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, unde a fost director adjunct între 1990-1997.
A fost coordonator și autor al volumului VI din Istoria Românilor, apărut la Editura Enciclopedică, sub egida Academiei Române. A fost co-autor al volumului Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX-lea. Serie nouă. Volumul 4: (1841-1846), apărut în 2007 la Editura Academiei Române.
Paul Cernovodeanu a adus o contribuție însemnată la baza de informație privitoare la politica externă a lui Constantin Brâncoveanu, prin publicarea în Revista Arhivelor a unui număr de scrisori inedite ale domnului din arhive din România, Polonia și Ungaria.[7]
Acesta a fost un medievist care a studiat documentele externe care fac referire la Principatele Române, în special a documentelor realizate de către călătorii străini care au ajuns în Țările Române. În același timp, Paul Cernovodeanu a mai studiat istoria culturii românești din secolele XVII-XVIII. Un alt domeniu de cercetare pentru istoric a fost politica externă a Țărilor Române, axându-se pe comerțul extern în timpul secolelor XVII-XIX. Pe lângă aceste domenii de cercetare, istoricul a adus contribuții importante în domeniul științelor auxiliare ale istoriei (genealogia, diplomatica, heraldica etc.).[8]
Paul Cernovodeanu a murit la 6 septembrie 2006.[9]