Pelendava

Aspect mută în bara laterală ascunde
Cetatea dacică Pelendava
Locație
Coordonate44°17′01″N 23°44′49″E / 44.283611°N 23.746944°E ({{PAGENAME}})
Numele loculuiPunct Pelendava; la 250 m SE de satul Cârligei, pe malul de vest al Jiului; extravilan; teren agricol
LocalitateBucovăț (fostul sat Cârligei)
JudețDolj
Țară România
Referință
RO-LMIDJ-I-s-A-07878
RO-RAN69973.01
Note despre sit
Recunoaștere Monument Istoric Național
CondițieRuinat
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Pelendava
Tip Castru auxiliar
Tip construcție Zid de piatră și cărămidă (faza a II-a)
Palisadă și val de pământ (faza I)
Davă preexistentă Pelendava
Unitate administrativă Dacia Malvensis
Atestare Tabula Peutingeriana
Cod RAN 69937.01
Cod LMI DJ-I-s-A-07878
Amplasare 44°18′0″N 23°46′0″E ({{PAGENAME}}) / 44.30000°N 23.76667°E
Denumire loc Cartier Mofleni
Localitate Craiova
Modifică text Consultați documentația formatului

Pelendava a fost vechea capitală a tribului dacic al pelilor.

Cetate dacică

Toponimul Pelendava (Pelendova) este un cuvânt compus, cu prima componentă derivată din cuvântul indoeuropean prezumtiv *peled- „umed; a curge” (legat de așezarea în lunca Jiului) și a doua componentă fiind termenul dacic dava (sau deva) „așezare, sat, localitate”, din prezumtivul indoeuropean *dhe-u-a.

Castru roman

La începutul secolului al II-lea romanii au construit la Pelendava un castru, întâi din valuri de pământ întărit (în timpul împăratului Traian), apoi din piatră și cărămidă (în timpul lui Hadrian). Datorită protecției castrului roman și a garnizoanei militare, Pelendava romană a cunoscut o viață înfloritoare.

Localitatea atestată documentar, în varianta Pelendova, pe harta numită Tabula Peutingeriana, o copie medievală a unei hărți romane executate în jurul anului 225 din inițiativa împăratului Caracalla.

Vestigiile Pelendavei se gasesc și azi în Craiova, cartierul Mofleni.

În pisania mănăstirii Coșuna se menționează că la construcția bisericii s-a folosit piatra (pentru temelie) și cărămida castrului.

Vezi și

Note

  1. ^ a b „Lista Monumentelor Istorice, Județul Dolj” (PDF). www.patrimoniu.gov.ro. Accesat în 11 noiembrie 2012. 
  2. ^ „Repertoriul Arheologic Național (RAN)”. ran.cimec.ro. Accesat în 11 noiembrie 2012. 
  3. ^ Alois Walde & Julius Pokorny, Vergleichendes Wörterbuch der indogermanischen Sprachen (Dicționar comparativ al limbilor indoeuropene), 3 volume, Berlin, 1927-1932; vol. 2, p. 66
  4. ^ Julius Pokorny, Indogermanisches etymologisches Wörterbuch (Dicționar etimologic indoeuropean), 2 vol. Berna-München, 1947-1966. Ediția cea mai recentă (a V-a), 2005. ISBN 3772009476
  5. ^ A. Walde & J. Pokorny, Vergleichendes Wörterbuch der indogermanischen Sprachen (Dicționar comparativ al limbilor indoeuropene), vol. 1, p. 826
  6. ^ Wilhelm Tomaschek, Die alten Thraker. Eine ethnologische Untersuchung (Vechii traci. Cercetare etnologică), Viena, 1893-1894. (Sitzungsberichte der Akademie Nr. 128, 130 & 131). I, p. 101, II, 2, p. 29

Legături externe