Plasmă (biologie)
În zilele noastre, Plasmă (biologie) este un subiect care a captat atenția unui număr mare de oameni din întreaga lume. Odată cu evoluția rapidă a societății și a tehnologiei, Plasmă (biologie) a dobândit o relevanță fără precedent în viața de zi cu zi. Fie la nivel personal, profesional sau social, Plasmă (biologie) a devenit un subiect de discuție constantă, generând opinii diverse și dezbateri aprinse. În acest articol, vom explora în detaliu Plasmă (biologie), de la origini până la impactul actual asupra societății. Vom analiza diferitele perspective și opinii pe această temă, cu scopul de a oferi o viziune amplă și echilibrată asupra Plasmă (biologie).
Plasma, în biologie, este o noțiune care desemnează fracțiunea lichidă a sângelui și limfei. În plasmă se află în suspensie celulele sanguine (hematii, leucocite și trombocite). Este formată din apă, substanțe anorganice dizolvate (săruri minerale) și diverse substanțe organice (proteine, lipide, glucide, combinații ale acestora etc.). Plasma servește ca vehicul atât pentru elementele celulare sanguine, cât și pentru diverse substanțe biologic active (hormoni, anticorpi, etc.).
| Elemente figurate |
|---|
|
Hematopoieză (→ Eritropoieză - Leucopoieză - Trombopoieză) Trombocit (→ rol în coagulare) Leucocite mononucleare (agranulocite): Monocit - Limfocit T (→Limfocit T helper - Limfocit T supresor - Limfocit T citotoxic) - Limfocit B (→Plasmocit - Limfocit B cu memorie - Celulă Natural Killer) Leucocite polimorfonucleare (granulocite): Neutrofil - Eozinofil - Bazofil |
| Plasmă sanguină |
|
Anticorpi - Sistemul complementului - Factori ai coagulării - Sisteme-tampon sanguine |
Note
Legături externe
- DEX online: Plasmă
 |
Acest articol despre biologie este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa. |