Pristan
În acest articol, vom explora în profunzime lumea interesantă a lui Pristan. De la originile sale istorice și până la relevanța sa astăzi, prin diferitele sale manifestări de-a lungul timpului, vom aprofunda într-o analiză completă care ne va permite să înțelegem importanța și impactul pe care Pristan l-a avut în diverse domenii. Mai mult, vom examina motivele din spatele popularității și influența acesteia asupra societății, precum și posibilele implicații viitoare care ar putea decurge din evoluția sa. Pregătește-te să pornești într-o călătorie revelatoare și îmbogățitoare prin Pristan.
| Pristan | |
 | |
| Identificare | |
|---|---|
| Număr CAS | 1921-70-6 |
| PubChem CID | 15979 |
| Formulă chimică | C₁₉H₄₀[1]  |
| Masă molară | 268,313 u.a.m.[1] |
| Punct de fierbere | 569,15 K[2] |
| Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text  | |
Pristanul este un alcan terpenic regăsit în principal în uleiul de ficat de rechin, de unde provine și denumirea sa (latină: pristis înseamnă „rechin”). Se mai găsește în uleiul stomacal al unor păsări din ordinul Procellariiformes și în uleiuri minerale.[3] Pristanul și fitanul sunt utilizați în geologie și știința mediului ca biomarkeri de caracterizare a originii și evoluției hidrocarburilor din petrol și a gudroanelor.[4]
Note
- ^ a b c „Pristan”, PRISTANE (în engleză), PubChem, accesat în
- ^ SciFinder
- ^ Chung, J.-G; Garrett, L.R; Byers, P.E; Cuchens, M.A (). „A survey of the amount of pristane in common fruits and vegetables”. Journal of Food Composition and Analysis. 2 (1): 22–7. doi:10.1016/0889-1575(89)90058-6.
- ^ Brooks, J. D.; Gould, K.; Smith, J. W. (aprilie 1969). „Isoprenoid Hydrocarbons in Coal and Petroleum”. Nature. 222 (5190): 257–259. doi:10.1038/222257a0.