Pthirus

Astăzi, vrem să vorbim despre Pthirus și despre modul în care a afectat societatea în ultimii ani. Pthirus a devenit un subiect de interes pentru mulți oameni, deoarece influența sa s-a extins în diferite domenii, de la tehnologie la modă. În acest articol, vom explora câteva aspecte cheie legate de Pthirus, inclusiv istoria sa, evoluția sa în timp și relevanța sa astăzi. În plus, vom analiza modul în care Pthirus a afectat diferite sectoare și a generat discuții despre importanța sa în societatea modernă. Alăturați-vă nouă în această călătorie pentru a descoperi mai multe despre Pthirus și impactul său asupra lumii de astăzi!

Pthirus
Păduche pubian
Pthirus gorillae
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Arthropoda
Clasă: Insecta
Ordin: Phthiraptera
Subordin: Anoplura
Familie: Pthiridae
Leach, 1815[1]
Gen: Pthirus
Leach, 1815[1]
Specia tip
Pthirus pubis
Modifică text Consultați documentația formatului

Pthirus este un gen de păduchi, care cuprinde doar două specii existente, singurii membri cunoscuți ai familiei Pthiridae.[2] Speciile din aceste gen sunt insecte hematofage ce se întâlnesc exclusiv la primate: Pthirus gorillae - parazitează gorilele[3] și Pthirus pubis - afectează regiunea pubiană a oamenilor, fiind cunoscut sub numele de păduche pubiană sau lăței.[4] Cele două specii au divergat în urmă cu aproximativ 3,3 milioane de ani, în Pliocen (Neogen). Se presupune că specia prezentă la om a evoluat de la forma întâlnită la gorile.[5]

Acești păduchi au un corp aplatizat dorso-ventral. Ultimele două perechi de picioare sunt, relativ, puternice, înzestrate cu gheare foarte dezvoltate, cu care se atașează de firele de păr. Capul este îngust, posedă două antene și ochi. Lungimea medie a corpului este de 1,5-2,5 mm.[6]

Ponta conține aproximativ 30 de ouă, care sunt lipite de un fir păr, cu un lichid special care nu se dizolvă în apă. Dezvoltarea de la stadiul de ou până la adult durează 4 săptămâni.[7]

Păduchii din acest gen se hrănesc cu sângele gazdei, producând mâncărime și eritem în locul înțepat. Scărpinatul zonei afectate poate provoca inflamație și apariția infecțiilor locale.[7]

Referințe

  1. ^ a b Brewster, David, ed. (). „Entomology”. The Edinburgh Encyclopædia. 9. Edinburgh: Blackwood. p. 77. 
  2. ^ Berenbaum, May R. (). The earwig's tail: a modern bestiary of multi-legged legends. Harvard University Press. p. 27. ISBN 978-0-674-03540-9. 
  3. ^ Reed, David L.; Light, Jessica E.; Allen, Julie M.; Kirchman, Jeremy J. (). „Pair of lice lost or parasites regained: the evolutionary history of anthropoid primate lice”. BMC Biology. 5: 7. doi:10.1186/1741-7007-5-7. PMC 1828715 Accesibil gratuit. PMID 17343749. 
  4. ^ Rapini, Ronald P.; Bolognia, Jean L.; Jorizzo, Joseph L. (). Dermatology. St. Louis, Missouri: Mosby. ISBN 978-1-4160-2999-1. 
  5. ^ Weiss, RA (). „Apes, lice and prehistory”. J. Biol. 8 (2): 20. doi:10.1186/jbiol114. PMC 2687769 Accesibil gratuit. PMID 19232074. 
  6. ^ Anderson, Alice; Chaney, Elizabeth (), „Pubic Lice (Pthirus pubis): History, Biology and Treatment vs. Knowledge and Beliefs of US College Students”, International Journal of Environmental Research and Public Health (în engleză), 6 (2), pp. 592–600, doi:10.3390/ijerph6020592, ISSN 1660-4601, PMC 2672365 Accesibil gratuit, PMID 19440402, accesat în  
  7. ^ a b Burns, D.A.; Sims, T.A. (aprilie 1988), „A closer look at Pthirus pubis”, British Journal of Dermatology (în engleză), 118 (4), pp. 497–503, doi:10.1111/j.1365-2133.1988.tb02458.x, ISSN 0007-0963, accesat în