Pădurea Mociar

În acest articol, vom explora subiectul Pădurea Mociar în profunzime, analizând impactul său asupra societății de astăzi și relevanța sa în diferite contexte. De la apariție, Pădurea Mociar a generat o dezbatere constantă în rândul experților și al populației generale, care caută să înțeleagă importanța sa în viața de zi cu zi. De-a lungul anilor, Pădurea Mociar a evoluat și a căpătat noi semnificații, ceea ce a condus la un interes sporit din partea cercetătorilor și a cercetătorilor pentru acest subiect. În acest sens, acest articol își propune să ofere o viziune cuprinzătoare asupra Pădurea Mociar, abordând diferite abordări și oferind informații valoroase pentru cei interesați să-și extindă cunoștințele pe această temă.

Pădurea Mociar
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Imagine din rezervație
Imagine din rezervație
Harta locului unde se află Pădurea Mociar
Harta locului unde se află Pădurea Mociar
Localizarea rezervației pe harta țării
(punctul marchează aproximativ centrul rezervației)
Poziția Județul Mureș
 România
Cel mai apropiat orașReghin
Beica de Sus (sat)
Coordonate46°45′13″N 24°49′13″E () / 46.75361°N 24.82028°E[1]
Suprafață48 ha
Înființare1932, declarat în 2000
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Pădurea Mociar este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier), situată în Transilvania, pe teritoriul județului Mureș[2]

Localizare

Aria naturală se află în partea sud-estică a Depresiunii colinare a Transilvaniei, în nord-estul județului Mureș, pe teritoriul administrativ al comunei Gurghiu, în imediata apropiere de drumul județean DJ153C, care leagă municipiul Reghin de satul Hodac.

Descriere

Lalea pestriță în arealul rezervației

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate[3] și are o suprafață de 48 hectare.

Arealul aflat la poalele Munților Gurghiu (grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțului carpatic al Orientalilor, pe platforma râului Mureș) este inclus în situl de importanță comunitară - Mociar[4] și reprezintă o arie naturală de interes științific datorită vârstei multiseculare (400-500 de ani) a stejarilor (Quercus robur 60%) ce alcătuiesc „Pădurea Mociar”, împreună cu arboret de frasin (Fraxinus excelsior 20%), carpen (Carpinus betulus 10%) și plop tremurător (Populus tremula 10%)[5].

Căi de acces

Monumente și atracții turistice

În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Biserica reformată din Gurghiu
  • Biserica reformată din satul Gurghiu, construcție 1756.
  • Biserica romano-catolică din Gurghiu.
  • Ansamblul castelului Bornemisza (Castelul Bornemisza, parcul dendrologic, Capela Rakoczi și turnul), construcție sec. XVIII-XIX, monument istoric (cod LMI MS-II-a-A-15692).
  • Fabrica de porțelan din Gurghiu, construcție secolul al XVII-lea, monument istoric (cod LMI MS-II-a-A-15691).
  • Așezarea romană romană de la Gurghiu (Epoca romană).
  • Situl arheologic de la Gurghiu (cetăți medievale din sec. XIV; Epoca medievală).
  • Rezervația naturală de tip botanic Poiana narciselor Gurghiu.

Vezi și

Note

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Pădurea Mociar (coordonate); accesat la 9 aprilie 2014
  2. ^ Protectedplanet.net - Pădurea Mociar - delimitarea ariei protejate
  3. ^ Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 9 aprilie 2014
  4. ^ Biodiversitate.mmediu.ro - Mociar - Sit de importanță comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 9 aprilie 2014
  5. ^ Apmms.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Mureș - Pădurea Mociar Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 9 aprilie 2014

Legături externe

Reportaj