În acest articol, vom explora subiectul Pădurea Mociar în profunzime, analizând impactul său asupra societății de astăzi și relevanța sa în diferite contexte. De la apariție, Pădurea Mociar a generat o dezbatere constantă în rândul experților și al populației generale, care caută să înțeleagă importanța sa în viața de zi cu zi. De-a lungul anilor, Pădurea Mociar a evoluat și a căpătat noi semnificații, ceea ce a condus la un interes sporit din partea cercetătorilor și a cercetătorilor pentru acest subiect. În acest sens, acest articol își propune să ofere o viziune cuprinzătoare asupra Pădurea Mociar, abordând diferite abordări și oferind informații valoroase pentru cei interesați să-și extindă cunoștințele pe această temă.
Pădurea Mociar | |
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie) | |
![]() Imagine din rezervație | |
Localizarea rezervației pe harta țării (punctul marchează aproximativ centrul rezervației) | |
Poziția | ![]() ![]() |
---|---|
Cel mai apropiat oraș | Reghin Beica de Sus (sat) |
Coordonate | 46°45′13″N 24°49′13″E / 46.75361°N 24.82028°E[1] |
Suprafață | 48 ha |
Înființare | 1932, declarat în 2000 |
Modifică date / text ![]() |
Pădurea Mociar este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier), situată în Transilvania, pe teritoriul județului Mureș[2]
Aria naturală se află în partea sud-estică a Depresiunii colinare a Transilvaniei, în nord-estul județului Mureș, pe teritoriul administrativ al comunei Gurghiu, în imediata apropiere de drumul județean DJ153C, care leagă municipiul Reghin de satul Hodac.
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate[3] și are o suprafață de 48 hectare.
Arealul aflat la poalele Munților Gurghiu (grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțului carpatic al Orientalilor, pe platforma râului Mureș) este inclus în situl de importanță comunitară - Mociar[4] și reprezintă o arie naturală de interes științific datorită vârstei multiseculare (400-500 de ani) a stejarilor (Quercus robur 60%) ce alcătuiesc „Pădurea Mociar”, împreună cu arboret de frasin (Fraxinus excelsior 20%), carpen (Carpinus betulus 10%) și plop tremurător (Populus tremula 10%)[5].
În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Reportaj