Radapertizare

În acest articol vom aprofunda subiectul Radapertizare, explorând toate fațetele și posibilele implicații ale acestuia. Radapertizare este un subiect de mare relevanță astăzi, care a captat atenția experților și a publicului larg. Pe parcursul următoarelor rânduri, vom analiza în detaliu diferitele perspective care există în jurul Radapertizare, precum și posibilele consecințe pe care le poate avea studiul său în diverse domenii. Fără îndoială, Radapertizare este un subiect care merită să fie explorat în profunzime și tocmai asta ne propunem să facem în acest articol.

Radapertizarea este o formă de iradiere a alimentelor în care se aplică o doză de radiații ionizante suficientă pentru a reduce numărul și activitatea microorganismelor viabile într-o asemenea măsură încât foarte puține mai pot fi detectate prin orice metodă recunoscută (virusurile sunt exceptate). Alterarea microbiologică sau toxicitatea ar trebui să devină nedetectabile într-un produs alimentar astfel tratat, indiferent de modul în care acesta este stocat, cu condiția ca ambalajul să rămână intact. Doza necesară radapertizării este de obicei cuprinsă în intervalul 25–45 kGy.[1]

Alimente radapertizate ambalate corect pot fi păstrate pe termen nelimitat.

Denumirea procesului este o combinație între termenii radiatie și Appert (om de știință și inginer francez care a inventat sterilizarea alimentelor pentru trupele lui Napoleon).

Note

  1. ^ J.F. Diehl, Safety of Irradiated Foods, Marcel Dekker, 1995, p. 99

Vezi și