În lumea de astăzi, Rață moțată este încă un subiect de mare relevanță și dezbatere. De mulți ani, Rață moțată a fost obiectul de studiu, analiză și reflecție de către experți și savanți din diverse domenii. Importanța sa a depășit granițele, generațiile și disciplinele, devenind o temă de interes universal. De-a lungul istoriei, Rață moțată a stârnit curiozitatea și interesul umanității, iar impactul său a fost un motiv de discuție și reflecție în diferite contexte. În acest articol, vom explora importanța și impactul Rață moțată în societatea actuală, precum și relevanța sa în trecut și potențiala influență în viitor.
Rața moțată | |
---|---|
![]() | |
Pereche: mascul și femelă | |
Stare de conservare | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Clasă: | Aves |
Ordin: | Anseriformes |
Familie: | Anatidae |
Subfamilie: | Aythyinae |
Gen: | Aythya |
Specie: | A. fuligula |
Nume binomial | |
Aythya fuligula (Linnaeus, 1758) | |
Modifică text ![]() |
Rața moțată (Aythya fuligula) este o specie de rață scufundătoare de mărime medie.
Lungimea ratei moțate este de 40-47 cm, anvergura aripilor de 65-75 cm iar greutatea de 0,5 - 1 kg.[2] Este o pasăre migratoare ce cuibărește în Europa și Asia, și care iernează în jurul Mediteranei, din Africa până în Etiopia, China, India și Filipine. În România, mai ales în Dobrogea, este oaspete de iarnă. [3]
Rățoiul este negru cu flancurile albe și cu un moț de pene, iar rața are un colorit mai brun și nu prezintă moț. Depune 6 până la 14 ouă în perioada mai-iunie într-o gaură din sol, lângă apă, sub vegetație. Bobocii ies după 24 de zile de clocit și sunt acoperiți cu un puf brun-negricios, cu pete galbene pe abdomen. [4]